Mediul de afaceri din Republica Moldova este marcat de tendinţe negative ca urmare a incertitudinilor politice şi a reformelor care bat pasul pe loc. Or, un mediu favorabil pentru investitori ar atrage şi alţi plasatori de capital. Condiţiile favorabile pentru investitori sunt făcute de către stat, iar de acţiunile autorităţilor depind condiţiile create.
Companiile din Republica Moldova joacă un rol important în combaterea corupţiei, creşterea economică şi îmbunătăţirea climatului de afaceri. Deşi, adesea, businessul este perceput ca participant la corupţie, marea majoritate a întreprinderilor sunt în primul rând victimele fenomenului, au punctat participanţii la conferinţa „Rolul businessului în îmbunătăţirea guvernării şi climatului de investiţii”.
“O parte din oamenii de afaceri din Republica Moldova renunţă la propriile afaceri şi emigrează. Este o realitate foarte tristă pe care noi o aflăm. Dar cei care rămân încearcă să se consolideze şi să lupte, să-şi apere afacerile. Oamenii de afaceri din Republica Moldova trebuie să realizeze că, de fapt, ei au putere de decizie şi ei trebuie să o utilizeze. Această putere este în efort comun. Un singur businessman nu poate să schimbe situaţia, nu poate să schimbe legislaţia sau să îmbunătăţească mediul de afaceri. Dar dacă întreprinzătorii îşi unesc eforturile şi îşi unesc această viziune de a îmbunătăţi ţara, atunci ei pot să obţină mult mai multe rezultate – prin advocacy”, a declarat Natalia Oţel-Belan, Director Regional Adjunct, Eurasia şi Asia de Sud, Centrul Internaţional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE).
Oamenii de afaceri susţin că birocraţia excesivă este cea care frânează dezvoltarea businessului şi care atrage corupţia în administraţia publică. Corupţia e mai degrabă efectul. Birocraţia e cauza corupţiei. În sondajul realizat de IDIS „Viitorul”, oamenii de afaceri afirmă că „poate nu e vorba atât de corupţie, cât de birocraţie”. În prezent, relaţia antreprenorilor cu administraţia publică este caracterizată, în general, de proceduri greoaie, circulaţie anevoioasă a documentelor, termene lungi de rezolvare a demersurilor agenţilor economici.
Orice serviciu public presupune un şir de înscrisuri, documente, certificate, chitanţe, cereri-tip, împuterniciri şi anexe, evident completate, semnate, avizate şi ştampilate de o mulţime de oameni. Birocraţia este astăzi percepută ca forma coruptă generată de administraţie, care în loc să-şi îndeplinească în mod corect sarcina sa de serviciu public, foloseşte sistemul administrativ formalist în propriul ei folos. Soluţia, până la urmă, pentru înlăturarea corupţiei e debirocratizarea. Or, prin reducerea birocraţiei şi simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri se va eficientiza activitatea administraţiei publice (din perspectiva costurilor şi timpului de reacţie), va creşte gradul de transparenţă şi integritate în prestarea serviciilor, contribuind totodată la creşterea gradului de satisfacţie al beneficiarilor serviciilor publice.
Angela Sax, şefa reprezentanţei Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Moldova, a declarant în cadrul evenimentului că: “businessul joacă un rol important în dezvoltarea ţării, iar în ultima perioadă sunt atestate progrese pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri. Vorbim aici de venirea Băncii Transilvania în Republica Moldova. Totodată, BERD este cel mai mare investitor din R. Moldova. Banca a început să activeze în ţară după proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991. De atunci, banca a susţinut economia cu investiţii în valoare de 1,2 miliarde de euro prin intermediul a 120 de proiecte în domeniul financiar, agricol, energetic, infrastructură şi producţie. În 2017, investiţiile BERD în Moldova au atins un nivel record de 130 de milioane de euro”.
Oamenii de afaceri prezenţi la eveniment au menţionat că politizarea actului de administrare şi numirea pe criterii politice a dus la degradarea calităţii factorului uman, incompetenţa funcţionarilor, slaba pregătire a acestora, necunoaşterea legilor. Unica soluţie este de a angaja doar specialişti şi de a înceta practicile de numire a persoanelor conform apartenenţei politice, de partid, relaţii de rudenii, de afinitate. Aceasta poate fi realizată prin creşterea gradului de transparenţă cu privire la recrutare, promovare şi exercitare a funcţiilor, precum şi punerea în aplicare a unui sistem de evaluare a personalului bazat pe criterii care urmăresc competenţa, randamentul şi conduita.
Desigur, ridicarea nivelului de competenţă a funcţionarilor publici presupune revizuirea politicilor motivaţionale în domeniul resurselor umane din administraţia publică, inclusiv din perspectiva oportunităţilor de carieră şi a salarizării orientate către performanţă. Stabilirea unui sistem de salarizare care să atragă şi să menţină oamenii competenţi este şi unul din obiectivele reformei administraţiei publice centrale, aflată acum în plin curs de realizare.
Totodată, Dumitru Albulesa, administratorul AITA, a explicat că, deşi autorităţile întreprind paşi pentru uşurarea activităţii businessului, totuşi oamenii de afaceri se confruntă cu foarte multe probleme, iar o parte dintre ei sunt necompetitivi cu businessul din străinătate. „De exemplu costurile pentru transportatorii auto sunt foarte mari. Obţinerea autorizaţiei de transport în Republica Moldova costă peste 20 de euro, în timp ce în străinătate – 2 euro. Or, acest lucru generează exodul transportatorilor. Deşi autorităţile cunosc problemele oamenilor de afaceri, soluţionarea acestora se face foarte lent sau chiar deloc”.
Deşi, în rezultatul amendării legislaţiei, au fost reduse serviciile prestate contra plată businessului, acest fenomen încă persistă şi afectează mediul de afaceri. Spre exemplu, astăzi constatăm că din 214 acte permisive eliberate pentru practicarea activităţii de întreprinzător, incluse în nomenclatorul actelor permisive (Legea nr. 160/2011), 61 de acte permisive sunt eliberate contra cost, ceea ce reprezintă 28,5% din totalul acestor acte.
Trebuie să remarcăm că în Parlament a fost examinat proiectul de lege nr. 192/2017 privind amendarea a 84 de acte normative, fiind desfăşurat un proces amplu de revizuire şi optimizare a întregului spectru de licenţe şi acte permisive pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător. Potrivit autorului, ca rezultat al implementării acestui proiect de lege, numărul total de acte permisive pentru iniţierea, desfăşurarea activităţii de întreprinzător, în toate domeniile de activitate (inclusiv cele aferente) pentru anul 2017 se preconizează să scadă până la aproximativ 180 de acte permisive (autorizaţii, certificate şi licenţe).
Roman Chircă, directorul Institutului Economie de Piaţă, prezent la eveniment a precizat că businessul se simte neprotejat în faţa actelor de corupţie. Antreprenorii, chiar dacă activează conform legii şi sunt „corecţi” în raport cu sectorul public, ezită să sesizeze actele de corupţie. Astfel, potrivit unui sondaj realizat de IDIS Viitorul în anul 2017, 79,3% din agenţii economici nu s-au plâns pe cazurile de corupţie cu care s-au confruntat. Din cei care s-au adresat pentru a le fi rezolvată cauza de corupţie în 63,3% din cazuri problema nu a fost soluţionată. Printre motivele principale de neadresare/nesemnalare privind cazurile de corupţie, antreprenorii au menţionat: neîncrederea în organele de drept (46,7%), frica că compania va avea de suferit (35%), frica pentru integritatea fizică (12,5%).
Aceste rezultate confirmă ineficienţa organelor de drept şi practicile utilizate de sectorul public, prin intermediul mai multor instrumente şi pârghii, de a „pedepsi” sectorul privat care încalcă „regulile de joc”. Companiile mici trebuie să se asocieze şi să acţioneze solidar la abuzurile birocraţilor. Lupta trebuie dusă prin intermediul asociaţiilor şi nu de fiecare în parte. Prin asociere companiile mici devin la fel de puternice contra corupţiei ca şi companiile mari.
Victor URSU
