Chiar dacă situaţia macroeconomică a ţării s-a îmbunătăţit, creditarea a fost pe trend descendent. În ultimii ani, tot mai multe voci susţin că economia are nevoie de resurse ieftine şi că reluarea creditării va avea loc după ce economia va fi pe plus. Însă, revenirea creditării în teritoriul pozitiv se lasă în continuare aşteptată, deşi economia a fost în ascensiune. Creditarea economiei continuă să fie în recesiune, chiar dacă ratele dobânzii sunt foarte joase.
Tendinţa de diminuare a soldului creditelor acordate în economie persistă încă din primele luni ale anului 2015, când resursele creditare au început să se scumpească. Soldul creditelor în economie în 2017 a fost mai mic faţă de nivelul înregistrat la data similară a anului 2016 cu 6,5%, constituind 37,8 miliarde de lei. Soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 11,5% (un factor important este aprecierea monedei naţionale, ceea ce influenţează valoarea acestora recalculată în lei), iar al celor în monedă naţională – cu 2,2%. O altă cauză care explică diminuarea soldului de credite este reticenţa din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă şi profitabilitatea acestora.
Începând cu anul 2016 presiunile dobânzilor s-au temperat esenţial, dar oricum accesul agenţilor economici şi a consumatorilor la surse de finanţare este încă dificil.
Este îmbucurător faptul că în luna noiembrie 2017 a fost acordat un volum de credite noi în monedă naţională mai mare cu 8,7% faţă de cel din luna noiembrie 2016. La fel, volumul de credite noi acordate în valută străină a fost cu 11,5% mai mare. Din numărul total al creditelor acordate, aproximativ 32% (partea majoritară) sunt destinate consumului.
“Economia Republicii Moldova conturează unele semne de învigorare: creşterea investiţiilor în active imobilizate, intensificarea comerţului exterior, a veniturilor şi cheltuielilor publice etc. Se înregistrează evoluţii pozitive ale sectorului real: agricultura, industria, serviciile de transport etc. Creşterea reală a salariului şi majorarea remiterilor de peste hotare au condus la majorarea consumului. Totodată, continuă aprecierea monedei naţionale şi intensificarea procesului inflaţionist. Vulnerabilitatea faţă de factorii externi rămâne actuală”, se arată în informaţiile Ministerului Economiei.
Datele pentru creşterea economică din anul 2017 încă nu sunt disponibile, dar prognozele arată un avans de 3,5%.
Menţinerea creditării totale în teritoriul negativ, creşterea economică slabă comparativ cu aşteptările anterioare, nivelul redus al inflaţiei au determinat BNM să continue în decembrie relaxarea politicii monetare la 6,5%, anual.
Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creştere economică autosusţinută, este necesar ca băncile să direcţioneze resursele disponibile pentru creditare către investiţii productive. Or, în prezent băncile preferă să plaseze banii în certificatele BNM şi în VMS. Lichidităţile disponibile se ridică la 10 miliarde de lei. Pe de o parte reticenţa băncilor este generată de politica restrictivă a BNM, dar şi lipsa proiectelor viabile, care pot fi creditate de către instituţiile financiare. Totodată, ca urmare a încrederii şubrede băncile nu au acces la finanţările ieftine din străinătate pe termene lungi şi operează cu banii atraşi de la deponenţi, care sunt plasaţi pe un termen scurt, şase luni, 12 luni. “Nivelul înalt al lichidităţilor în sistemul bancar şi diminuarea ratei de bază a asigurat plasarea valorilor mobiliare de stat (VMS) cu 18 la sută mai mult decât oferta iniţială. În acelaşi timp, cererea a depăşit oferta cu peste 70 de procente”, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.
Datele Ministerului Economiei relevă că în ianuarie-septembrie 2017 s-a înregistrat o dinamizare a activităţii economice. Astfel, Produsul intern brut (PIB) a însumat 109,4 miliarde de lei, majorându-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 3,8% (în preţuri comparabile). “Evoluţiile favorabile din sectoarele economiei naţionale sunt determinate şi de dinamica pozitivă în ţările UE – principalul partener comercial al ţării noastre. Totodată, se menţin riscurile legate de situaţia dificilă din Ucraina şi evoluţia anemică a economiei Federaţiei Ruse, care influenţează economia Moldovei prin exportul produselor moldoveneşti, remitenţe şi investiţii”, susţine ministerul.
Creşterea înregistrată în majoritatea activităţilor economice, cum ar fi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, agricultura, industria, construcţii etc. a contribuit pozitiv la creşterea PIB. Totodată, activităţile: administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială au avut o contribuţie negativă la evoluţia PIB.
Conform agenţiilor informaţionale internaţionale, prognozele cu privire la creşterea economică a principalilor parteneri comerciali ai RM au fost majorate cu 0,4 p.p. pentru zona euro şi 0,1 p.p. pentru Federaţia Rusă. Totodată, se prognozează o stabilitate în continuare a raportului USD/EUR. Acest lucru este favorabil Republicii Moldova în contextul majorării exporturilor pe piaţa din vest.
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că industria moldovenească a crescut cu 3,4% ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (+4,5%). Totodată, s-au înregistrat descreşteri în industria extractivă (-3,7%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,7%). Deşi industria producătoare are cea mai mare nevoie de credite, băncile se feresc ca urmare a riscului ridicat a ramurii. În topul ramurilor cu cele mai multe împrumuturi este comerţul cu o pondere de circa 30% din totalul creditelor – ramura cu cel mai redus grad de risc; industria alimentară; agricultura şi industria productivă.
Creşterea economică în anul 2018 se va tempera la nivelul de 3,0 la sută, parţial datorită încetinirii ritmului de creştere a consumului şi din cauza unei baze mai mari. Se prognozează o reducere a ritmului de creştere a inflaţiei pe parcursul anului 2018, în mare măsură datorită factorilor ce ţin de ofertă. Pe termen mediu, se prognozează o creştere economică de 3,9 la sută, încetinirea ritmului creşterii fiind cauzată de factori demografici. În condiţiile în care creşterea economică este impulsionată de redresarea durabilă a cererii externe din contul principalilor parteneri comerciali, un rol cheie în sprijinirea activităţii economice îl va juca activitatea de intermediere financiară eficientă, facilitată de eforturile susţinute de curăţarea decisivă a sectorului financiar.
Fondul Monetar spune că reformele structurale rămân în continuare indispensabile pentru creşterea economică susţinută şi pentru reducerea sărăciei. Priorităţile includ: îmbunătăţirea climatului de afaceri pentru atragerea investiţiilor private, în vederea unei redresări economice mai ample şi sprijinirii diversificării economiei, reformarea bine ţintită a pieţei muncii, investiţiile în capitalul uman. Printre priorităţi se numără încurajarea acumulării de capital, reforme bine ţintite ce vizează piaţa muncii şi investiţii în capitalul uman, diversificarea economică şi reducerea economiei tenebre.
Victor URSU
