În raport cu alte ţări din Europa Centrală, Republica Moldova înregistrează cei mai slabi indici de sănătate ai populaţiei. Pe lângă cauzele legate de modul de viaţă, alimentare, mediul ambiant, aceasta reflectă şi anumite deficienţe în sistemul de ocrotire a sănătăţii din ţară. Pe de altă parte, starea precară a sănătăţii populaţiei implică şi necesităţi relativ mari de finanţare ale sistemului. Ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB este cea mai mare în Republica Moldova, comparativ cu ţările din regiune, cheltuielile publice acoperind doar jumătate din totalul cheltuielilor, se arată în studiul “Investigarea transparenţei şi eficienţei economice a utilizării fondurilor Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină”, elaborat de Centrul analitic “Expert-Grup”.
Studiul denotă două probleme esenţiale în activitatea desfăşurată de Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM): instituţia are un rol foarte pronunţat de elaborare de politici în sistemul naţional de asigurare obligatorie în medicină şi insuficienţa instrumentelor de evaluare şi control al activităţii instituţiilor medico-sanitare.
Introducerea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în 2004 a permis o anumită revitalizare a sistemului de protecţie a sănătăţii, se arată în studiu. Totuşi, asigurările medicale constituie doar unul din elementele importante care determină funcţionarea eficientă a unui sistem de protecţie a sănătăţii. Eficientizarea sistemului de asigurări trebuie să fie însoţită de reformarea sistemului propriu-zis de ocrotire a sănătăţii. Analiza cadrului instituţional în care activează CNAM evidenţiază o complexitate structurală şi funcţională excesivă a sectorului de ocrotire a sănătăţii.
Potrivit expertului Alex Oprunenco, nu există o delimitare suficientă între atribuţiile CNAM şi cele ale Ministerului Sănătăţii cât priveşte elaborarea şi finanţarea sistemului de sănătate – în unele cazuri, ministerul pasează responsabilitatea pentru finanţarea unor aspecte din sistem care nu ţin de competenţa CNAM. Reprezentanţii instituţiei consideră că însuşi managementul intern al instituţiei este unul defectuos. „Chiar nu am reuşit să înţelegem care e rolul Consiliului de administrare din cadrul CNAM. Am putea spune că este unul, mai degrabă, fictiv. În perioada studiului am stabilit că nu se respectă clauza cu privire la durata numirii membrilor în consiliu. Majoritatea nu respectă termenul stabilit prin regulament”, subliniază Alex Oprunenco.
Autorii studiului recomandă, de asemenea, neimplicarea CNAM în activităţi care nu sunt legate direct de asigurări în medicină. Un exemplu ar fi fondul de profilaxie în cadrul FAOAM, acest rol important ar trebui să revină tot ministerului, deoarece profilaxia este un obiectiv naţional, dar nu un interes al clienţilor CNAM. Rolul trebuie să-i revină unei instituţii publice, dar nu unui fond de asigurări.
Studiul denotă faptul că instituţiile medico-sanitare care prestează servicii populaţiei se confruntă cu probleme serioase de profesionalism, iar CNAM este lipsită de pârghii de evaluare şi de finalizare a instituţiilor care nu se conformează contractelor semnate. În acest sens, experţii recomandă crearea unei instituţii care să se ocupe de monitorizarea cazurilor de malpraxis. „Un rating este întotdeauna benefic, mai ales dacă se ia în calcul gradul de corupţie sau calitatea serviciilor. În cazul unui rating înalt, instituţiei îi este oferită o finanţare mai consistentă. Ne dorim ca din anul viitor să avem o astfel de ierarhie. Însă nu avem o agenţie independentă care să execute acest rating. În plus, trebuie implicate şi instituţii precum CCCEC”, a declarat Mircea Buga, director general CNAM.
O altă problemă majoră a sistemului în starea sa actuală este gradul de acoperire scăzut al populaţiei cu asigurări medicale obligatorii şi ponderea scăzută a persoanelor care contribuie direct la acest sistem. Circa 30% din cetăţenii Moldovei rămân neasiguraţi. Dintre persoanele asigurate, doar 34% contribuie în mod direct, restul fiind asigurate de Guvern. Însă transferurile bugetare sunt mult mai mici decât costul poliţei de asigurare sau contribuţia procentuală medie plătită de angajaţi şi angajatori. Astfel, se creează o povară excesivă şi un raport fiscal inechitabil în finanţarea sistemului. Studiul vorbeşte despre faptul că, pe lângă factorii economici şi venituri joase ce nu permit procurarea poliţelor de asigurare, există şi alte cauze care îi împiedică pe cetăţeni să se asigure. Printre acestea se numără calitatea serviciilor care nu corespunde aşteptărilor şi necesităţilor populaţiei, existenţa pachetului minim garantat de stat de servicii medicale, posibilitatea procurării şi activării poliţei de asigurare medicală în orice moment al anului. Studiul constată că în prezent nu sunt folosite toate instrumentele pentru disciplinarea populaţiei în asigurarea medicală (în special, a cetăţenilor care nu sunt salariaţi), excepţie făcând câteva categorii (avocaţi, notari, deţinători de patentă).
Autorii consideră că majorarea contribuţiei procentuale şi a contribuţiei în sumă fixă de asigurări medicale, după cum este planificat pentru următorii patru ani, nu va soluţiona problemele fundamentale ale sistemului dacă în paralel nu vor fi aduse îmbunătăţiri esenţiale ale calităţii serviciilor medicale şi nu va fi asigurat un sistem echitabil de finanţare, în care povara financiară să fie distribuită mai uniform în societate.
Directorul CNAM este de acord că calitatea joasă a serviciilor medicale este un factor care descurajează achitarea primelor individuale în fondul de asigurare obligatorie. În prezent, în Moldova alocaţiile per capita sunt de 113 dolari, comparativ cu 3-5 mii euro în spaţiul UE. „Majorarea veniturilor în FAOAM va duce la creşterea calităţii serviciilor prestate. Acest lucru se poate obţine doar prin contribuţii suficiente la fond, indiferent de sursa de la care provin, fie buget de stat, fie alocaţia contribuabililor sau a celor care se asigură individual”, spune Mircea Buga. El consideră că încurajarea persoanelor neasigurate poate fi făcută pe două căi: oferirea unor beneficii, un pachet de servicii amplu, dar şi stimulente în formă de reduceri. Acum CNAM oferă o reducere de 75% şi 50% pentru fermieri şi pentru persoanele care procură poliţa de asigurare în primele trei luni.
Întrebat dacă dezvoltarea sistemului privat de medicină este o alternativă pentru unele categorii de populaţie, Mircea Buga a declarat: „Noi vom încuraja dezvoltarea sectorului privat în medicină. Ar exista concurenţă şi, respectiv, ar creşte calitatea serviciilor prestate. Altceva e că în RM sunt prea puţine instituţii private care să creeze o concurenţă sectorului public. Ponderea lor e de aproximativ 1% din totalul instituţiilor medico-sanitare”.
Lilia Platon
