Datoria externă a Moldovei s-a dublat în anii 2009-2019. În anul trecut datoria externă totală era de 7 miliarde 536 milioane dolari. Zece ani în urmă aveam o datorie de 3 miliarde 715 milioane de dolari SUA.
Creşterea datoriei, relevată în recentul raport „International Debt Statistics 2021” al Băncii Mondiale, s-ar părea că ar trebui să ne dea frisoane reci pe şira spinării. Să ne îngrijoreze. Ne înglodăm în datorii? Mai ales că datoriile externe totale ale Ucrainei şi Federaţiei Ruse s-au majorat într-un ritm mai lent. Este însă puţin probabil să ne intereseze faptul că în multe din cele 120 de ţări cu venituri mici şi medii, incluse în raport, datoriile au crescut mai mult.
În cei zece ani s-a împrumutat statul, dar mai ales companiile private, au luat bani pe care i-au investit în afaceri, proiecte de infrastructură, dezvoltarea economiei, însă mărimea acestor împrumuturi, cum ai socoti, nu a ajuns la cota de alarmă.
Da, suntem o ţară mică cu o economie pe măsură, veniturile statului au crescut, an de la an, mult mai puţin decât am vrut în 2020, când pandemia a dus la stoparea multor activităţi. Unele din cheltuieli în ultimii zece ani au fost acoperite din împrumuturi şi granturi externe, care au fost mult mai mici decât se aşteptau autorităţile.
Indiferent însă cum au evoluat cifrele, pur şi simplu, atunci când tragem linie, trebuie să fim atenţi la o singură cifră: care este ponderea datoriei în Produsul Intern Brut, pentru a vedea cât este de sustenabilă atragerea de noi împrumuturi. Şi această cifră arată gradul de îndatorare a unei ţări. R. Moldova a fost şi este considerată o ţară cu un grad de îndatorare mic. De exemplu, datoria publică totală (internă şi externă) a R. Moldova, raportată la Produsul Intern Brut, a depăşit uşor nivelul de 27,1 la sută în anul 2018 şi a fost printre cele mai mici între statele europene. La acel moment, media pe Uniunea Europeană, cu care R. Moldova are acord de asociere, era de peste 81 la sută.
Este adevărat că, începând cu anul 2015, acest indicator a început să crească, cunoscând un punct de maxim 44,2 la sută din PIB în anul 2016. Această creştere de 16,3 puncte procentuale se datorează faptului că circa 13 miliarde de lei, care au fost garanţii în cazul fraudei bancare, au fost puse pe seama contribuabililor, astfel datoria publică practic “a explodat”. Ulterior însă aceasta a fost în continuă scădere coborând la 25 la sută în 2019. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, datoria externă publică a statului raportată la PIB pentru anul 2019 a fost de 16,3 la sută.
“Indicatorii datoriilor indică faptul că poverile acestora pot contribui esenţial la vulnerabilităţile economice din ţările cu venituri mici şi medii. Povara datoriei externe a ţărilor cu venituri mici şi medii rămâne moderată. Raportul datoriei externe faţă de PIB a fost în medie de 26 la sută la sfârşitul anului 2019, doar marginal mai mare decât media din 2018 de 25 la sută, iar raportul dintre datoria externă şi veniturile din export s-a deteriorat uşor, crescând până la o medie de 107 la sută de la 101 la sută în 2018”, se arată în raportul Băncii Mondiale.
Datoria publică a R. Moldova şi datoria garantată de stat au crescut de la 809 milioane de dolari în 2009 la 1,464 miliarde de dolari în 2019. Potrivit experţilor Băncii Mondiale, datoria Moldovei faţă de creditorii multilaterali (organizaţiile internaţionale) a crescut de 2,3 ori în ultimii 10 ani – de la 524 milioane de dolari – la 1,226 miliarde de dolari, în timp ce datoria către creditorii bilaterali, în aceeaşi perioadă, a scăzut cu puţin peste 15% – de la 256 milioane de dolari în 2009 la 214 milioane de dolari SUA în 2019.
Datoria externă pe termen lung a Moldovei a crescut per total de 2,5 ori în ultimii 10 ani – de la 2,011 miliarde dolari (2009) la 5,074 miliarde de dolari în 2019.
Raportul Băncii Mondiale nu cuprinde situaţia din acest an, când economia a fost grav afectată de pandemie. Potrivit datelor preliminare ale Băncii Naţionale a Moldovei pentru trimestrul II al acestui an, datoria externă brută a crescut faţă de începutul anului cu 5,0 la sută şi a înregistrat 7 785,38 milioane de dolari SUA, ceea ce constituie 66,1 la sută raportat la PIB.
Datoria externă publică şi public garantată a reprezentat 27,6 la sută din totalul datoriei externe, însumând 2 146,98 milioane de dolari SUA, în creştere cu 11,9 la sută faţă de începutul anului. Principalul creditor al statului a rămas Grupului Băncii Mondiale cu o pondere de 33,7 la sută din total, urmat de Fondul Monetar Internaţional cu 31,4 la sută şi Banca Europeană pentru Investiţii – cu 14,4 la sută.
Datoria externă privată negarantată s-a cifrat la 5 639,40 milioane de dolari SUA.
Cheltuielile guvernamentale semnificative pentru combaterea pandemiei de coronavirus vor împinge datoria publică până la un nivel record, de aproape 100% din Produsul Intern Brut mondial în acest an, însă această majorare ar putea fi doar un eveniment singular dacă creşterea economică îşi va reveni în anul următor, a anunţat Fondul Monetar Internaţional.
În ultimul său raport cu privire la supravegherea bugetară, publicat cu ocazia reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale, Fondul a estimat că deficitele bugetare guvernamentale se vor majora până la 12,7% din PIB, de la 3,9% din PIB în 2019, o creştere de aproape nouă puncte procentuale.
“Ceea ce vedem este o creştere singulară a datoriei în 2020 şi apoi o stabilizare după 2021, şi chiar o uşoară tendinţă descrescătoare în 2025”, a declarat directorul Departamentului de Afaceri Fiscale de la FMI, Vitor Gaspar. Potrivit acestuia, deşi datoria publică va rămâne la un nivel ridicat de aproape 100% din PIB, reluarea creşterii economice şi nivelul extrem de redus al dobânzilor vor ajuta la diminuarea deficitelor bugetare primare.
“Diferenţa între nivelul dobânzilor şi creştere este nu doar negativă, dar, în conformitate cu prognozele noastre, mai negativă decât era înainte de COVID-19. În aceste condiţii, dobânzile reduse joacă un rol important în dinamica datoriei”, a apreciat Vitor Gaspar.
Anterior, FMI a sfătuit guvernele să profite de nivelul redus al dobânzilor pentru a investi în infrastructură. Potrivit estimărilor Fondului, o creştere a investiţiilor publice în infrastructură de 1% în PIB ar putea impulsiona PIB-ul cu 2,7% şi ar crea între 20 şi 33 de milioane de locuri de muncă.
Miercuri însă, FMI a subliniat că există o diferenţă între perspectivele fiscale ale statelor membre, în condiţiile în care economiile avansate îşi asumă cea mai mare creştere a poverii datoriilor, în timp ce ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu sarcina mai dură de a-şi reveni de pe urma pagubelor economice, în condiţiile în care mai mulţi oameni vor ajunge în sărăcie.
Potrivit FMI, economiile avansate vor înregistra o creştere a deficitelor bugetare cu 11% din PIB, în condiţiile în care în SUA acesta se va majora cu 11 puncte procentuale, până la 18,7% din PIB, iar în Canada va creşte până la 20% din PIB.
În cazul statelor emergente, care au resurse mai puţine, deficitele bugetare, ca raport în PIB, se vor dubla până la 11%.
De la debutul pandemiei de coronavirus, guvernele au făcut un efort financiar fără precedent, injectând aproape 12 000 miliarde de dolari în economia mondială.
Vlad Bercu
