La mai bine de un an de la intrarea în vigoare a prevederilor Acordului de Comerţ Liber cu UE (DCFTA), se constată că nici pe departe nu sunt explorate oportunităţile pe care le oferă acest regim. Cauze ar fi mai multe, însă agenţii economici dau vina pe autorităţile statului, iar acestea, la rândul lor, susţin că rezultatul e din cauza proastei informări a companiilor.
Ministerul Economiei a atenţionat că în 2015 ţara noastră a valorificat extrem de slab cotele pe care le oferă piaţa comunitară, după semnarea Acordului de Asociere şi, respectiv, crearea Zonei de Liber Schimb. Experţii sunt de părere că acest lucru s-a întâmplat din cauza că producătorii autohtoni sunt necompetitivi în raport cu ţările din regiune. Plus la aceasta, ei se orientează tot spre produsele cu o valoarea adăugată mică şi nu investesc în planuri de marketing pentru cele procesate.
“Pe de o parte, punem corect accentele pe aspectul de marketing şi infrastructură a calităţii, însă din observaţiile mele din ultimii ani, mă tem să recunosc asta şi bănuiesc că şi autorităţile noastre au aceeaşi teamă – noi nu avem, efectiv, ce exporta şi nici nu avem bază de producţie. Asta este o tendinţă foarte tristă din ultimii ani”, spune Stanislav Madan, expert Business Intelligent Services (BIS). În acelaşi timp, ultimul raport Cost of Doing Business al Băncii Mondiale arată că ponderea exportatorilor în economia moldovenească a scăzut substanţial anul trecut şi constituie doar 7% din totalul de companii, ceea ce este un procent foarte mic.
În ceea ce priveşte exportul pe piaţa UE, datele arată că în 2015 nu a fost exportată nici o tonă de roşii sau suc de struguri, deşi fără taxe vamale sunt admise două şi, respectiv, cinci mii de tone. Din raportul Ministerului Economiei reiese că şi cotele pentru struguri au rămas neacoperite în proporţie de 22% şi de 38,5% pentru prune. Totodată, doar 1,9% din cota pentru mere a fost explorată. Asta înseamnă că pe piaţa comunitară au ajuns aproape 746 tone de mere din cele 40 de mii tone acceptabile. “În cazul merelor vreau să dau doar două cifre. În 2014 am exportat în 22 de state, dar în 2015 în jur de 90% din producţia de mere a fost livrată pe piaţa din Federaţia Rusă. Aici este o problemă mare şi anume dependenţa de această piaţă. În materie de profit pe termen scurt este mai convenabilă pentru agenţii noştri economici, deşi au început să se contureze şi aici tendinţe de creştere a exigenţelor. Fireşte, poţi să te orientezi spre piaţa tradiţională rusească, dar e un nonsens din momentul în care s-au depus foarte multe eforturi de penetrare a pieţei UE”, opinează Stanislav Madan.
Totuşi, producătorii moldoveni reuşesc să exporte mai multe cereale şi chiar să supraîndeplinească cotele propuse. Astfel, au fost livrate în jur de 180 mii de tone de grâu, ceea ce este cu 138% mai mult decât plafonul stabilit în cadrul mecanismului. La fel, a fost dublat şi volumul de cereale prelucrate – până la 5 mii de tone. O creştere peste plafon este înregistrată şi la exportul de porumb cu 25% şi la orz cu 11%. De cealaltă parte, nici cotele oferite pentru importul de produse animaliere nu au fost îndeplinite sută la sută. Datele arată că în cazul cărnii de pui, cotele au fost acoperite în proporţie de 63% şi doar un sfert – din plafonul admis pentru importul de carne procesată sau peste 400 de tone. Anul trecut din UE au fost aduse doar 55 de tone de produse lactate, aproximativ 5,5% din cote.
Ion Croitoru, directorul unei întreprinderi de export-import, susţine că autorităţile guvernamentale pun bariere tehnice în comerţ. “Într-o oarecare măsură, acest lucru se întâmplă din cauza incompetenţei, iar în altă măsură – nu vor să vadă un model viabil de formare a infrastructurii calităţii”, crede antreprenorul. El mai spune că, deseori, acţiunile structurilor de stat se bat cap în cap. Spre exemplu, contractele de export prevăd că marfa livrată trebuie să corespundă normelor şi standardelor europene, însă autorităţile moldoveneşti impun şi certificate moldoveneşti de export, documente care se încadrează doar în limitele ţării. O altă barieră invocată este lipsa laboratoarelor dotate de control al calităţii. Potrivit unui studiu, 80% dintre companiile importatoare de echipamente care trebuie să obţină certificate de conformitate moldoveneşti au deja certificate europene care nu sunt recunoscute de autorităţile noastre.
În acest caz, chiar şi Ministerul Economiei recunoaşte deficienţa.
“Există un conflict de teorii şi abordări. Unele instituţii guvernamentale văd aplicarea standardelor ca un instrument de apărare comercială – să ne protejăm de importuri ca să creăm condiţii de facilitate pentru producătorii autohtoni. Respectiv, asta duce la majorări de preţuri pentru unele produse şi servicii. Introducerea unui sistem eficient de control al calităţii ar facilita comerţul”, a declarat ministrul Economiei, Octavian Calmâc, în cadrul unei întâlniri recente cu mediul de afaceri.
“Avem multe provocări. Procesul de implementare a DCFTA este unul, în primul rând, intern. Trebuie de prioritizat resursele pentru a elimina barierele. Avem mai multe probleme, îndeosebi ce ţin de domeniul competitivităţii. Nu s-a conştientizat până la capăt amploarea şi esenţa procesului de integrare europeană, poate cu excepţia câtorva ministere”, spune Valeriu Lazăr, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie. El a mai accentuat că avem şi cazuri când companiile autohtone sunt competitive la exportul în UE. Spre exemplu, mierea de albine, unicul produs de origine animalieră cu care putem accesa piaţa europeană, însă în acest caz nu este asigurată infrastructura calităţii şi, în acest mod, oportunitatea este ratată.
Ministerul Economiei, în parteneriat cu Delegaţia UE în Republica Moldova, a anunţat că lansează o campanie naţională de informare şi comunicare privind DCFTA, astfel încât mediul de afaceri autohton să înţeleagă mai bine oportunităţile regimului comercial facilitar şi ce are de făcut ca să obţină acces pe piaţa comunitară. În cadrul conferinţei “Informare eficientă pentru businessul din Moldova”, Octavian Calmâc a declarat că, paralel cu procesul de implementare a Acordului de Liber Schimb cu UE, e nevoie de o amplificare a comunicării şi informării mai active a mediului de afaceri la nivel regional prin intermediul unei campanii naţionale pe acest subiect, care va integra toate eforturile de comunicare ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale donatorilor şi societăţii civile. “Vrem să preluăm cea mai bună experienţă internaţională pe diferite domenii ca să fim integraţi în UE nu doar la nivel declarativ, începând cu sectorul energetic şi terminând cu infrastructura calităţii care urmăreşte două scopuri. Pe de o parte, să protejăm piaţa internă de produsele mai puţin calitative, iar pe de altă parte, să stimulăm exporturile produselor care pot concura pe pieţe internaţionale”, a precizat ministrul Economiei.
La rândul său, şeful Delegaţiei UE în RM, Pirkka Tapiola, a atenţionat că implementarea prevederilor Acordului înseamnă reforme, iar orice reformă este dificilă. “E nevoie de politici care pot fi “dureroase” şi pentru mediul de business, dar altfel nu obţii rezultate. Trebuie să vă reorientaţi şi să obţineţi acces şi la alte pieţe, iar dacă veţi urma standardele, veţi deveni jucător global”, a subliniat oficialul.
Implementarea directivelor UE în legislaţia naţională în alte 27 de domenii şi a acordurilor comerciale, precum şi obţinerea dreptului de a exporta pe piaţa europeană produse de origine animalieră, sunt principalele subiecte de pe agenda de realizare a DCFTA în anul 2016. Printre priorităţile politicii comerciale a Ministerului Economiei figurează: ratificarea Acordului de liber schimb cu Turcia, negocierile de semnare a acordului pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor cu unele ţări, inclusiv Japonia, precum şi negocierile privind Acordul de liber schimb cu Egipt, Indonezia, Iran şi Siria.
Lilia Platon
