Deşi Republica Moldova urmează să semneze Acordul de Liber Schimb cu UE, în urma căruia autorităţile se aşteaptă la o creştere a volumului comerţului, dar şi a investiţiilor, totuşi oficialii de la Chişinău speră şi la creşterea capitalului rusesc în ţara noastră, potrivit declaraţiilor aproape la unison ale părţii moldoveneşti, care a participat la forumul moldo-rus.
Săptămâna trecută la Chişinău a avut loc forumul economic moldo-rus, care a avut drept scop stabilirea relaţiilor de parteneriat între oamenii de afaceri ruşi şi cei din Republica Moldova, dar şi atragerea capitalului rusesc în ţara noastră. Experţii însă sunt sceptici vizavi de creşterea investiţiilor ruseşti în Republica Moldova, deoarece relaţiile moldo-ruse sunt extrem de politizate.
Obiectivul principal al acestui for investiţional a fost intensificarea fluxurilor investiţionale în Republica Moldova, prin atragerea atenţiei investitorilor ruşi asupra Republicii Moldova, ca o destinaţie favorabilă investiţiilor. De asemenea, prin organizarea acestui eveniment, Ministerul Economiei a urmărit să faciliteze dialogul între investitori şi companiile locale, să promoveze proiectele investiţionale de perspectivă, să focuseze atenţia investitorilor ruşi asupra unor sectoare concrete ale economiei naţionale, dar şi să sprijine potenţialii investitori în stabilirea de contacte valoroase aici. „Dezvoltarea proiectelor investiţionale concrete moldo-ruse constituie o etapă nouă în dezvoltarea relaţiilor economice în beneficiul ambelor state. Evenimentul este o platformă de comunicare între oamenii de afaceri din Republica Moldova şi din Federaţia Rusă şi vine să contribuie la realizarea acestui obiectiv”, a declarat Valeriu Lazăr, ministrul Economiei.
Oficialul a precizat că este important de a sparge mitul, potrivit căruia Moldova nu este interesată de investiţiile ruseşti, precum şi cel conform căruia ţara noastră nu are proiecte mari, de anvergură, de care ar putea fi interesaţi investitorii din Federaţia Rusă. Valeriu Lazăr a subliniat că autorităţile Republicii Moldova au o poziţie activă şi deschidere totală pentru toţi oamenii de afaceri interesaţi să investească în ţara noastră, atât din Est, cât şi din Vest.
Ministrul Economiei a lăsat să se înţeleagă că investitorii străini, inclusiv cei ruşi, pot opta pentru plasarea capitalului într-o serie de întreprinderi din Republica Moldova cum ar fi Fabrica de sticlă din Chişinău, Floare-Carpet, Armo-Beton, Farmaco, care ar constitui proiecte serioase inclusiv pentru investitorii ruşi. Parteneriatele publice-private sunt un alt instrument investiţional la care s-a referit ministrul Economiei, notând aici exemplul Aeroportului Internaţional Chişinău, care va fi oferit în curând de stat în concesiune. Valeriu Lazăr a invitat cu această ocazie companiile ruseşti să participe la concursul internaţional de selectare a unui investitor pentru acest obiectiv strategic. Parcurile industriale, precum PI Tracom şi alte platforme industriale istorice ce stagnează dar care, prin investiţii, ar putea fi convertite în platforme industriale moderne sunt un alt instrument care ar putea fi folosit de investitorii străini.
„Dezvoltarea proiectelor investiţionale concrete moldo-ruse constituie o etapă nouă în evoluţia relaţiilor economice în beneficiul ambelor state”, a precizat Valeriu Lazăr.
Ministrul a menţionat că autorităţile creează mecanisme pentru realizarea cu succes a noilor metode de dezvoltare, printre care privatizarea, parteneriatul public – privat, parcurile industriale etc. Lazăr a accentuat că vede plusul succesului în dezvoltarea industriei. Potrivit ministrului, în anii sovietici ponderea industriei în PIB-ul Moldovei era de circa 39 la sută, iar către 2009 a căzut până la 13 la sută. „Depunem toate eforturile pentru a opri acest trend negativ şi a-l îndrepta într-un flux invers, adică să generăm creşterea producţiei industriale”, a declarat Valeriu Lazăr. Ministrul a spus că Moldova are nevoie nu atât de investiţii financiare, cât de parteneri de încredere, care ar contribui la schimbarea tehnologiilor. Totodată, Valeriu Lazăr a anunţat că volumul investiţiilor Moldovei în Rusia şi ale Rusiei în Moldova sunt comparabile şi nu este tocmai o situaţie sănătoasă.
Partea moldovenească prezentă la forumul moldo-rus a subliniat că este o oportunitate importantă a Guvernului de depistare a posibilităţilor pentru afaceri, susţinere a dialogului cu antreprenorii şi reducere a barierelor din calea comerţului. Totodată, Guvernul Moldovei intenţionează să înlocuiască modelul de dezvoltare a ţării bazat pe export de oameni şi import de produse, cu atragerea investiţiilor, diversificarea activităţii economice.
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin a precizat că Republica Moldova este un partener tradiţional comercial al Federaţiei Ruse. Excelenţa Sa s-a referit la numărul mare de companii ruseşti la forum, ceea ce denotă interesul sporit al oamenilor de afaceri ruşi pentru dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova. În altă ordine de idei, oficialul rus a vorbit şi despre capitalul rusesc existent în Republica Moldova, dar şi despre faptul că potenţialul investiţiilor ruseşti în ţara noastră este unul mult mai mare. „Circa 75% din mărfurile exportate de Federaţia Rusă în Moldova sunt mineralele, iar circa 70% din exporturile moldoveneşti pe piaţa rusă sunt produse agroalimentare. Un loc aparte în relaţiile comercial-economice moldo-ruse îl are cooperarea la nivel de regiuni, printre cele mai active fiind Moscova, Sankt Petersburg, Breansk”, a precizat Farit Muhametşin.
Directorul general al Agenţiei moldoveneşti de susţinere a exportului şi investiţiilor, Suren Vardanean, a menţionat că nu toţi antreprenorii ruşi vin din Rusia, de aceea statistica reală a investiţiilor se deosebeşte de cea oficială. Vardanean a menţionat că pentru prima dată la forumul moldo-rus a venit un număr record de antreprenori, circa 70. Potrivit sursei citate, este foarte important că aceştia reprezintă regiunile Rusiei şi businessul mic şi mijlociu. „Fără IMM nu ne vom atinge scopurile şi anume crearea unor relaţii economice stabile, precum şi diversificarea relaţiilor comerciale”, a mai spus Suren Vardanean.
Vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Federaţia Rusă Gheorghe Petrov a accentuat colaborarea intensă cu Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei, care este cel mai mare reprezentant al mediului de afaceri. „Forumul a fost organizat la un nivel calitativ foarte înalt. Prezenţa oamenilor de afaceri din diferite regiuni ale Moldovei şi Rusiei este binevenită, deoarece întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele care vor asigura dezvoltarea stabilă a relaţiilor de colaborare dintre statele noastre”.
Prezentând rezultatele dezbaterilor din cadrul masei rotunde „Operaţiunile de export-import, probleme şi soluţii”, viceministrul economiei Octavian Calmîc a menţionat că manifestarea a întrunit cel mai mare număr de participanţi, iar discuţiile au fost aprinse. Întreprinzătorii au specificat dificultăţile pe care le întâmpină la perfectarea actelor vamale, obţinerea certificatelor, transportul mărfurilor etc. Un accent aparte a fost pus pe lista companiilor care au dreptul să facă exporturi pe piaţa rusă, agenţii economici fiind de părerea că ea trebuie exclusă.
Experţii sunt de părere că şi fără intervenţia politicului, relaţiile economice (în sens larg) între Moldova şi Rusia sunt extrem de complexe, iar pe alocuri chiar complicate. Astfel, eliminarea politicului din această ecuaţie ar putea dinamiza relaţiile economice şi poate le-ar putea face mai inteligibile.
Federaţia Rusă este unul din cei mai importanţi parteneri comerciali pentru Republica Moldova, în pofida neînţelegerilor din ultimul timp. În mod evident, importanţa Republicii Moldova ca partener comercial pentru Rusia este mult mai modestă decât importanţa comercială a Rusiei pentru Republica Moldova. În viitorul apropiat, relaţiile comerciale cu Rusia vor creşte în importanţă, cel puţin din 2 motive: sporirea exporturilor vinicole şi creşterea preţurilor pentru gaze naturale furnizate în Republica Moldova de gigantul rus Gazprom. În acelaşi timp, Rusia este unul din principalii investitori în Republica Moldova, deţinând în jur de 10-11% din stocul total al investiţiilor străine directe în Moldova.
Relaţiile în sectorul energetic. Dacă lăsăm între paranteze oportunităţile prezentate de către Centrala de la Cuciurgan, relaţiile în acest sector sunt foarte simple: Moldova se află în dependenţă totală de importul gazelor din Federaţia Rusă. Preţurile la gazele importate ajung la 389 USD pe mia de metri cubi şi aparent Republica Moldova nu poate face nimic altceva decât să le accepte.
Relaţiile în domeniul migraţiei forţei de muncă. Federaţia Rusă este una din destinaţiile principale pentru emigranţii moldoveni (în jur de 59% din total) şi, respectiv, sursa cea mai importantă de venituri remise în ţară (în jur de 50% din cei $1,4 miliarde în 2011). În acelaşi timp, autorităţile ruseşti afirmă că 350 de mii de moldoveni sunt înregistraţi oficial pe teritoriul Federaţiei Ruse. Cu toate că emigranţii moldoveni se orientează tot mai mult spre destinaţiile europene, fluxul de emigranţi în Rusia va rămâne şi în continuare important.
În perioada ianuarie-septembrie 2012, volumul schimburilor comerciale între Republica Moldova şi Federaţia Rusă a crescut cu 7,4% în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, constituind 1042,1 mil. USD. Exporturile spre Federaţia Rusă au constituit 475,7 mil. USD, în creştere cu 10,5%, iar importurile – 566,4 mil. USD, în creştere cu 5%. În prezent, sunt semnate 163 documente bilaterale şi alte 12 sunt în proces de pregătire.
Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova sunt înregistrate 812 întreprinderi din Federaţia Rusă cu capital investit de 944,4 mil. lei. Printre cele mai mari companii ruseşti în Republica Moldova sunt Lukoil şi Topaz. De asemenea, ruşii şi-au plasat capitalul într-un şir de companii vinicole.
Victor URSU
