Preţul barilului de petrol la bursele internaţionale s-a redus, practic, la jumătate, ajungând în prezent la 60 de dolari SUA. Or, o ieftinire considerabilă nu a fost văzută şi în Republica Moldova, petroliştii operând cu reduceri de preţ nesemnificative.
Ultima ieftinire a carburanţilor a avut loc la 19 decembrie când benzina şi motorina s-au ieftinit cu 20 de bani, iar preţul unui litru de motorină a ajuns să coste 16,37 lei pe litru, iar un litru de benzină A-95 – 17,37 lei pentru un litru.
Victor Ghiţu, directorul executiv al Uniunii importatorilor de petrol Incomportpetrol, susţine că nu poate spune nimic despre ieftinirile la companii în condiţiile în care acestea ocupă cam 70% din piaţă. „Ei sunt la curent cu preţurile şi stocurile, dar şi cu preţurile reale”.
În ceea ce priveşte eventualele ieftiniri la carburanţi, Ghiţu susţine că totul depinde de faptul cum vor evolua lucrurile. În primul rând, un factor important este cursul leului faţă de dolar, după care urmează variaţia cotaţiilor produselor petroliere la bursele internaţionale. Or, deocamdată este greu de prevăzut cum vor evolua lucrurile.
„Noi înţelegem această situaţie: că trebuie, trebuie (reduse preţurile n. a), dar... “, a spus Ghiţu lăsând să se înţeleagă că în sistem există anumite probleme.
Fostul director ANRE, Victor Parlicov e de părere că atâta timp cât nu vor funcţiona mecanismele de concurenţă pe piaţa petrolieră din Republica Moldova, consumatorii nu vor beneficia de pe urma ieftinirilor.
Parlicov afirmă că autorităţile din Republica Moldova încearcă să substituie prin declaraţii politice lipsa unor acţiuni din partea instituţiei responsabile de concurenţă. “Nici într-o ţară europeană acest lucru nu există, fiindcă acolo funcţionează mecanismele concurenţiale, iar preţul variază în fiecare zi şi de la o staţie la alta. În Republica Moldova preţurile sunt ţinute la acelaşi nivel luni în şir, după care toţi petroliştii le schimbă concomitent”.
“În opinia mea este cert că mecanismele concurenţiale nu funcţionează corect pe piaţa produselor petroliere şi atât timp cât această situaţie se va menţine, nu are nici o relevanţă de analizat preţul Platts sau cursul valutar”.
Fostul director a menţionat că, deşi petroliştilor prin metodologia aprobată de ANRE li s-a stabilit un plafon la profitabilitate de 10%, practic nimeni nu-l atinge. Majoritatea companiilor raportează un profit de la 2% la 5%. “Însă problema reală nu este profitul, ci faptul că preţul la carburanţi este practic acelaşi la toate companiile petroliere, iar consumatorul, de fapt, nu are nici o alegere în aceste condiţii”.
Parlicov e de părere că problema nu constă în faptul că cineva face profit, ci că deja de mulţi ani pe piaţa produselor petroliere persistă semnele unei înţelegeri anticoncurenţiale între companii, iar instituţia responsabilă, Consiliul Concurenţei, nu ia măsuri în acest sens. Există foarte mulţi factori care diferă de la o companie petrolieră la alta: unele importă produse petroliere la preţul mediu Platts pe 3 zile, alţii pe 10 zile, unii lucrează cu stocuri de câteva săptămâni, alţii – doar de câteva zile, unii au staţii petroliere proprii, alţii închiriază staţiile. Mai mult decât atât, o companie petrolieră nu plăteşte TVA-ul de 20%. Dacă ar lucra mecanismele concurenţiale, aceşti factori ar fi suficienţi ca pe această piaţă să existe diferenţe de preţ semnificative. De exemplu, dacă e să calculăm doar impactul TVA de 20%, astăzi ar trebui să avem o diferenţă de preţuri afişate la panou de circa 3,50 lei între diferite companii”, a mai precizat Parlicov.
Experţii din domeniul petrolier sunt de părere că ar mai fi loc pentru ieftiniri la carburanţi pe piaţa din Republica Moldova, ca urmare a reducerii preţului petrolului la bursele internaţionale.
Săptămâna trecută, ministrul saudit al petrolului, Ali al-Naimi, a declarat că ţara sa, unul dintre cei mai importanţi producători de petrol din lume, nu va scădea producţia nici în cazul în care preţurile vor scădea până la 20 de dolari pentru un baril. „Nu este în interesul producătorilor din OPEC (Organizaţia Ţărilor Producătoare de Petrol, cartelul care asigură circa o treime din necesarul global de ţiţei, n. red.) să reducă producţia, indiferent de preţ”, a spus ministrul saudit al petrolului, într-un interviu acordat pentru publicaţia britanică, Financial Times.
Arabia Saudită este cel mai mare producător de petrol din lume, cu circa 11,7 milioane de barili pe zi. În top urmează Statele Unite, cu aproximativ 11 milioane şi Rusia – cu 10 milioane.
Din luna iunie până în prezent, preţul ţiţeiului s-a înjumătăţit. Cursul ţiţeiului Brent, de referinţă pentru Europa Occidentală, a coborât de la 113 de dolari la 60, nivel care nu a mai fost întâlnit de la criza financiară globală din 2009. Dincolo de speculaţiile politice, analiştii spun că de vină ar fi excesul de ofertă comparativ cu cererea, generat mai ales de extracţia de ţiţei din surse neconvenţionale.
Potrivit datelor ANRE, preţul benzinei s-a majorat la pompă cu 4,1%, până la 17,86 lei pe litru, în nouă luni ale anului 2014, faţă de perioada similară a anului precedent, iar consumul s-a redus cu 2,9%, până la 142,7 mil. litri. Acest lucru, însă, se atestă şi în cazul motorinei, în condiţiile în care, chiar dacă preţurile medii pentru un litru de motorină au crescut cu 4,7%, până la 16,96 lei per litru, volumul carburantului comercializat s-a majorat cu 8,2%.
Experţii explică majorarea vânzărilor de motorină ca urmare a lucrărilor de recoltare a produselor agricole, dar şi ca urmare a creării stocurilor de carburant pentru lucrările de toamnă.
Preţul gazului lichefiat s-a majorat, în nouă luni ale anului 2014, cu 10,2%, iar volumul comercializat a rămas practic neschimbat – 93,5 mil. litri.
Datele ANRE arată că la bursele internaţionale preţurile Platts pentru o tonă de motorină au fost de 907 USD în septembrie faţă de 939 USD la începutul anului. La motorină preţurile Platts au constituit 847 USD faţă de 918 USD pentru o tonă.
Petroliştii moldoveni importă benzina şi motorina preponderent din România – 84,6% şi, respectiv, 83,4%, în timp ce gazul lichefiat este importat din Federaţia Rusă în proporţie de 50%.
Victor URSU
