Economia Republicii Moldova s-a pomenit în impas, iar efectele miliardului dispărut sunt resimţite şi astăzi de către business prin dobânzile sufocante la credite, dar şi a recesiunii din zonă.
Deşi BNM a redus semnificativ rata de refinanţare la 9 la sută anual, băncile nu se grăbesc să ieftinească creditele. O parte din oamenii de afaceri şi-au redus producţia, iar alţii au intrat în insolvenţă. Astfel, potrivit ultimelor date ale Camerei Înregistrării de Stat, numărul întreprinderilor radiate din registrul de stat s-a majorat cu 27 la sută în ianuarie-august 2016, faţă de perioada similară a anului precedent. Între timp s-a redus cu 7 la sută şi numărul întreprinderilor înregistrate, până la 2436 unităţi.
Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, susţine că în trimestrul II 2016, PIB a înregistrat o creştere de 1,8 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2015, dinamica anuală a activităţii economice fiind superioară celei de la începutul anului curent. Evoluţia pozitivă a PIB-ului în trimestrul II 2016 s-a datorat atât cererii interne, cât şi contribuţiei pozitive din partea exporturilor. Un avans pozitiv al PIB-ului nu înseamnă şi o creştere economică sănătoasă, în condiţiile în care o parte din întreprinderi se confruntă cu dificultăţi pe fundalul recesiunii şi a resurselor financiare scumpe.
În perioada iulie-septembrie 2016, soldul total al creditelor a înregistrat un trend descendent, la finele trimestrului coborând până la valoarea de 35 miliarde lei, în diminuare cu 16,4 la sută faţă de sfârşitul lunii septembrie 2015.
Din perspectiva structurii pe monede, dinamica anuală negativă a soldului creditelor a fost influenţată de diminuarea soldului creditelor atât în monedă naţională, cât şi în valută străină. În totalul portofoliului de credite, creditele acordate în monedă naţională constituie 55,2 la sută (-1,1 puncte procentuale faţă de sfârşitul trimestrului precedent), iar cele acordate în valută străină – 44,8 la sută.
Dinamica indicatorilor macroeconomici în primele două luni ale trimestrului III 2016 conturează semnale de revigorare continuă a activităţii economice în perioada de referinţă. În perioada iulie-august 2016, exporturile au sporit faţă de perioada similară a anului 2015 cu 16,5 la sută, importurile – cu 4,9 la sută, iar volumul producţiei industriale a consemnat un nivel mediu de 0,9 la sută. În acelaşi timp, volumul mărfurilor transportate a sporit în medie cu 4,6 la sută, volumul cifrei de afaceri aferent comerţului cu amănuntul – cu 4,6 la sută, iar volumul comerţului cu servicii s-a diminuat în medie cu 4,4 la sută.
“La finele lunii septembrie 2016, soldul creditelor în lei acordate de către băncile licenţiate din Republica Moldova a constituit 19625,3 milioane lei, în diminuare cu 18,3 la sută faţă de finele lunii septembrie 2015. Pe parcursul trimestrului III 2016, evoluţia soldului creditelor în lei a fost indusă de diminuarea volumului creditelor acordate persoanelor juridice cu 24,7 la sută anual, constituind 12678,8 milioane lei (cu o pondere de 64,6 la sută din totalul creditelor în lei), precum şi a volumului creditelor acordate persoanelor fizice cu 3,2 la sută anual, constituind 6946,5 milioane lei (cu o pondere de 35.4 la sută din totalul creditelor în lei). Soldul creditelor în valută străină la finele trimestrului III 2016 a înregistrat o descreştere în termeni anuali de 14,0 la sută faţă de sfârşitul trimestrului III 2015, totalizând 15915,5 milioane lei”, se spune în informaţia Băncii Naţionale a Moldovei.
Trendul descendent al creditelor în valută străină recalculate în lei a fost determinat în mare parte de evoluţia componentei creditelor destinate persoanelor juridice (cu o pondere de 98,0 la sută din totalul creditelor în valută străină), al căror volum a însumat 15598,5 milioane lei la 30 septembrie 2016, inferior celui de la sfârşitul trimestrului III 2015 cu 14,2 la sută. Creditele în valută străină acordate persoanelor fizice au înregistrat, la sfârşitul trimestrului III 2016, un ritm de creştere anual negativ mai temperat, de -2,7 la sută. În structura portofoliului de credite pe sectoare de activitate, cota cea mai mare îi revine sectorului comerţului. La sfârşitul trimestrului de referinţă, pe acest sector s-a atestat o diminuare anuală cu 29,9 la sută pentru creditele acordate în monedă naţională şi cu 21,5 la sută pentru creditele în valută străină.
“Creditele noi acordate în trimestrul III 2016 s-au micşorat cu 11,2 la sută. Totodată, rata dobânzii a inversat trendul şi s-a micşorat până la nivelul de 13,8 la sută, datorită reducerii ratei de bază a BNM. Diminuarea ratei medii a dobânzii aferente soldului creditelor în monedă naţională a fost cauzată de scăderea ratei medii atât la creditele acordate persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice. Rata medie trimestrială la creditele acordate persoanelor juridice s-a diminuat cu 0,76 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi a constituit 12,44 la sută. Rata medie anuală a dobânzii pentru creditele acordate în lei persoanelor fizice s-a plasat, în trimestrul III 2016, la nivelul de 13,75 la sută, în descreştere faţa de trimestrul precedent cu 0,64 puncte procentuale. Pe parcursul trimestrului III 2016, costul creditelor în valută străină a scăzut ca urmare a evoluţiei descendente atât a ratelor la creditele acordate persoanelor juridice (cu 0,26 puncte procentuale, până la nivelul de 6,12 la sută anual), cât şi a ratelor la creditele acordate persoanelor fizice (cu 0,29 puncte procentuale, până la nivelul de 7,87 la sută anual)”, declara la raportul asupra inflaţiei guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea.
Pe parcursul trimestrului III 2016, dinamica anuală a soldului total al depozitelor atrase de sistemul bancar în termeni anuali a accelerat până la valori pozitive. Astfel, soldul total al depozitelor la finele lunii septembrie 2016 a însumat 32491,2 milioane lei, înregistrând un ritm anual de creştere de 3,4 la sută, comparativ cu o descreştere de 0,1 la sută în septembrie 2015. Dinamica pozitivă a soldului depozitelor faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent a fost influenţată de tendinţa ascendentă a componentei în monedă naţională. Ritmul anual de creştere a depozitelor în monedă naţională s-a situat la 20,9 la sută anual, comparativ cu descreşterea de 13,8 la sută anual în septembrie 2015. La rândul său, ritmul de creştere anual a depozitelor în valută străină a înregistrat un declin de 11,5 la sută anual, comparativ cu creşterea de 15,6 la sută din septembrie 2015.
“Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei, în trimestrul III 2016, a constituit 10,98 la sută, inferioară celei din trimestrul precedent cu 3,95 puncte procentuale, iar celei din trimestrul III 2015 cu 0,86 puncte procentuale. Evoluţia ratei medii a dobânzii pentru plasamentele în lei a fost indusă de micşorarea ratelor medii a dobânzilor pentru depozitele în lei atrase de la persoanele juridice până la 7,93 p.p. (-2,29 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent), iar de la persoane fizice – până la 11,35 p.p. (-4,09 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent).
Marja bancară (calculată drept diferenţa dintre ratele medii ale dobânzilor la credite şi ratele medii ale dobânzilor la depozite) pentru operaţiunile efectuate în lei moldoveneşti, în trimestrul III 2016, a avut valoare pozitivă, constituind 1,91 puncte procentuale, superioară celei din trimestrul precedent cu 3,24 puncte procentuale. Evoluţia marjei bancare la operaţiunile în valută străină a avut un trend descendent, înregistrând 4,08 la sută, în descreştere cu 0,23 puncte procentuale faţa de trimestrul II 2016, fiind influenţată în mare parte de diminuarea mai accentuată a ratei dobânzii la creditele acordate în valută străină pe parcursul trimestrului de raportare.
Pe parcursul trimestrului III 2016, cursul de schimb oficial nominal al monedei naţionale s-a apreciat uşor în raport cu dolarul SUA, coborând la finele perioadei cu 0,6 la sută, iar în raport cu euro, evoluţia a fost inversă, apreciindu-se cu 0,6 la sută. Cursul oficial mediu de schimb al monedei naţionale faţa de dolarul SUA, în trimestrul III 2016, a rămas la nivelul trimestrului anterior, iar în raport cu euro s-a apreciat cu 1,1 la sută. În acest context, în scopul suplinirii rezervelor valutare şi al evitării unei aprecieri excesive a monedei naţionale, BNM a intervenit pe piaţă prin operaţiuni de cumpărare, în volum de 231,4 milioane dolari SUA, absorbind astfel în întregime excesul de valută.
Victor URSU
