Creştere sau stagnare

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creştere în preţuri curente de piaţă de 0,8 la sută, în primul trimestru al acestui an, a anunţat Biroul Naţional de Statistică.

Este, în fond, o evoluţie surprinzătoare, după căderile din trimestru trei şi patru al anului 2015, dar şi declinul exporturilor şi importurilor, la începutul acestui an, precum şi a evoluţiei anemice a unor domenii.

Este adevărat că statisticile sunt “într-un pas” cu estimările analiştilor şi ale autorităţilor, care aşteaptă un avans de 0,5 până la 2,5 la sută în acest an, deşi majoritatea sunt de părere că în prima jumătate a anului 2016 se va resimţi criza din anul precedent.

Produsul Intern Brut este estimat pentru primul trimestru la 27 miliarde de lei. Potrivit statisticilor, cea mai mare contribuţie la creşterea economică a avut-o comerţul cu ridicata şi amănuntul, industria extractivă şi industria prelucrătoare, informaţiile şi comunicaţiile, precum şi agricultura. Valoarea adăugată brută pe economie a crescut cu 0,6 la sută. Volumul impozitelor pe produse s-a majorat cu 1,1%, în raport cu perioada similară a anului anterior.

Impact negativ mai însemnat asupra indicelui volumului fizic al PIB au avut-o următoarele activităţi economice: administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale obligatorii; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (în scădere cu 0,3 la sută), cu o contribuţie la formarea PIB de 16,1% şi o reducere a valorii adăugate brute cu 1,7 la sută; „Alte activităţi” (-1,8%), cu o pondere de 11,6% la formarea PIB şi o diminuare a valorii adăugate brute cu 13,6 la sută.

Din punct de vedere al utilizării PIB-ului, creşterea s-a datorat majorării cu 2 la sută a consumului final al gospodăriilor populaţiei. Volumul formării brute de capital fix s-a situat sub nivelul perioadei respective a anului precedent cu 3,6 la sută. O contribuţie negativă la creşterea produsului intern brut a avut-o şi exportul net (-4,3%), consecinţă a diminuării cu 5,6 la sută a volumului exporturilor de bunuri şi servicii în condiţiile în care importurile de bunuri şi servicii au crescut cu 1,8 la sută, mai notează BNS.

Aşadar, creşterea în valoare brută a fost de 0,8 la sută, ajustată însă sezonier, avansul a fost de 0,3 la sută. Evident este o evoluţie mai bună decât în trimestrele trei şi patru al anului 2015, însă este o valoare ce s-ar încadra în marja de eroare.

Directorul Executiv al Centrului Analitic Independent “Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, crede că economia moldovenească rămâne în stagnare sistemică, în pofida unei creşteri statistice marginale de 0,8 la sută.

Expertul a scris pe o reţea de socializare: “0,8% – atât a crescut economia RM în T1:16 faţă de T1:15. În linii generale, prognoza Expert-Grup de +2,5% creştere pentru anul 2016 pare realizabilă. Însă, putem vorbi şi despre o revenire calitativă din criză? Să nu ne îmbătăm cu apă rece! În primul rând, ajustată sezonier, practic avem stagnare (+0,3%). În al doilea rând, PIB-ul convertit în USD rămâne inferior nivelului din anul precedent. În al treilea rând, creşterea are loc pe fundalul scăderii exporturilor (-5,6%) şi investiţiilor (-3,6%) – două motoare cruciale fără de care economia noastră nu se poate dezvolta în mod durabil. În general, Republica Moldova are nevoie de o creştere economică de minim 6-7% pentru a converge în timp util la ţările din regiune şi a fixa dezechilibrele structurale. Prin urmare, rămânem în stagnare sistemică, în pofida unei creşteri statistice marginale”.

Ministerul Economiei prognozează o creştere economică de unu la sută în 2016 şi un avans de 4 la sută în anii următori. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare anticipează o stagnare a economiei moldoveneşti în acest an, iar Banca Mondială aşteaptă o creştere de 0,5 la sută.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.27 (648) din 6 iulie 2016