Creditele neperformante adâncesc „rănile” din sistemul bancar

Situaţia dificilă din economie îşi spune cuvântul la calitatea creditelor din sistemul bancar moldovenesc. La sfârşitul lunii mai, soldul datoriei la creditele neperformante constituia 14,66%, cu 2,47 puncte procentuale mai mult faţă de luna mai a anului 2014.

La sfârşitul lunii mai, volumul total al creditelor expirate însuma 6,8 miliarde de lei pe sistemul bancar, cu peste 19% mai mult comparativ cu luna mai a anului precedent. 45% din totalul creditelor expirate se află la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. La BEM, creditele neperformante însumau 980 mil. de lei, la Banca Socială – 1,4 miliarde de lei, iar la Unibank – 667,35 mil. de lei.
Înrăutăţirea calităţii portofoliului de credite pe sistemul bancar se observă prin soldul datoriei la creditele neperformante, care a însumat 6,1 miliarde de lei, cu 15% mai mult comparativ cu mai 2014.
În acelaşi timp, se observă o îmbunătăţire a soldului datoriei la credite, care a constituit 44 miliarde de lei, cu 7% mai puţin comparativ cu luna mai a anului precedent şi cu 1% mai puţin faţă de începutul anului.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, cel mai prost portofoliul de credite este deţinut de către Banca de Economii, al cărei sold al datoriei la credite şi la cele neperformante constituia 79,24%, Unibank – 77,87% şi Banca Socială – 37,50%.
La BCR, soldul datoriei la credite era, la sfârşitul lunii mai, puţin peste 30%, aceasta fiind urmată de Eximbank şi Energbank cu câte 15%. La celelalte opt bănci, indicatorul nu a depăşit 10% cu excepţia Comerţbank unde soldul a fost de 11%.
În ceea ce priveşte top trei bănci care deţin 60% din totalul pieţei bancare, soldul datoriei la credite al Victoriabank este de 11,5%, Moldindconbank – 7,8% şi Agroindbank – 5,8%. Soldul datoriei la creditele pentru cele trei bănci a fost de 922,3 mil. de lei (pentru MAIB cu 3,2% mai mult, cu 80% mai mult la Moldindconbank, în timp ce la Victoriabank s-a comprimat cu 50%).
Economiştii avertizează că în urma situaţiei dificile din economia moldovenească calitatea portofoliului de credite s-ar putea înrăutăţi şi mai mult ca urmare a scumpirii resurselor financiare după ce luna trecută BNM a majorat rata de refinanţare la 15,5% şi norma rezervelor obligatorii în lei cu 4 p.p., la 26%. Numărul datornicilor la bănci s-ar putea înrăutăţi şi ca urmare a reducerii schimburilor comerciale ale Republicii Moldova. Ultimele date al BNS relevă că în cinci luni exporturile s-au comprimat cu peste 16%, la 812 mil. USD fiind influenţate de reducerea livrărilor în CSI cu peste 40%. În acelaşi timp, importurile s-au comprimat cu 22%, până la 1,6 miliarde USD.
Consilierul BNM, Andrei Rotaru, declară că împrumuturile scumpe sunt, de fapt, preţul pentru inflaţie. Înăsprirea politicii monetare are drept scop menţinerea preţurilor şi monedei naţionale. Ieşirea din coridorul de inflaţie de 5% este una temporară ca urmare a preţurilor reglementate. În mass-media se vehiculează mult despre majorarea tarifelor.
La prezentarea raportului de ţară MACRO 2015, Expert Grup constată că în condiţiile în care aproape 12% din PIB dispar din sistemul bancar, iar trei bănci a căror active însumează aproximativ 35% din activele întregului sistem bancar, riscurile pentru situaţia macroeconomică şi pentru starea întregii ţări sunt evidente.
„Pentru a evita un eventual faliment, BNM, în noiembrie 2014, a acordat BEM, BS şi UB credite de urgenţă în valoare de aproximativ 9,6 miliarde lei sub garanţia Guvernului. Acestea constituie în jur de 9% din PIB-ul ţării sau 34% din veniturile bugetului de stat din 2014. În situaţia în care cele trei bănci nu vor fi capabile să returneze banii respectivi (probabilitatea este destul de înaltă din cauza situaţiei financiare deplorabile), garanţiile se vor transforma în datorie de stat. Aceasta va majora substanţial nivelul de îndatorare a Guvernului: ponderea datoriei de stat în PIB ar putea creşte de la 32% în 2014 la 48% în 2015 şi 51% în 2016. Pe fundalul deficitului bugetar, al deficitului de cont curent, al nivelului redus al activelor oficiale de rezervă şi al riscurilor pentru moneda naţională, creşterea îndatorării alimentează riscul de ţară”, se arată în raport.
Estimările economiştilor arată că şocul fiscal, eventual va dura în timp, iar revenirea la parametrii actuali ai deficitului şi ai ponderii datoriei publice în PIB va avea loc timp de circa 10 ani. Aceasta va avea un impact triplu asupra economiei: creşterea esenţială a cheltuielilor bugetare pentru deservirea datoriei de stat, efecte adverse asupra creditării sectorului real în urma creşterii concurenţei dintre Guvern şi sectorul privat pentru resursele creditare ale băncilor comerciale; creşterea presiunii fiscale şi reducerea investiţiilor publice în anii următori.
Pentru evitarea unor asemenea situaţii, în sistemul bancar moldovenesc sunt necesare ajustări ale cadrului regulator pentru a contracara fraudele pe viitor. „Spre exemplu, instanţele judecătoreşti pot să emită în continuare decizii care pot afecta guvernanţa corporativă la bănci şi interesele deponenţilor, deciziile BNM pot fi suspendate prin decizii de judecată, verificarea calităţii acţionarilor se face în continuare doar pentru cei care deţin pachete de acţiuni ce depăşesc 5% din capitalul social, acţiunile băncilor comerciale pot fi gajate în continuare sau procurate din contul împrumuturilor oferite de companii off-shore, iar noţiunea de activitate concertată rămâne destul de vag definită de cadrul normativ. Acestea sunt principalele lacune legislative şi instituţionale care continuă să alimenteze riscul unor fraude bancare şi, respectiv, creează riscuri pentru securitatea economică a ţării”, declara directorul executiv al Expert Grup, Adrian Lupuşor, la prezentarea raportului de ţară.
El a spus că Opţiunea de politici în adresa BEM, BS şi UB trebuie să respecte trei principii fundamentale: recuperarea tuturor depozitelor persoanelor fizice şi juridice, responsabilitatea persoanelor şi instituţiilor implicate direct sau indirect în fraudele comise, reforma sistemului de supraveghere şi reglementare bancară.
Primul principiu sugerează faptul că, indiferent de opţiunea de politici aleasă, toţi deponenţii trebuie să aibă posibilitatea să-şi recupereze deplin depunerile făcute la BEM, BS şi UB. Această condiţie este crucială pentru prevenirea panicii care ar putea transmite crize de la cele trei bănci la nivelul întregului sistem bancar.
Al doilea principiu sugerează faptul că toate persoanele cu putere de decizie care au fost implicate în tranzacţiile frauduloase sau nu au reacţionat intenţionat pentru a le preveni, trebuie să poartă responsabilitate deplină conform Codului Penal. La fel, conform acestui principiu, costurile financiare asociate soluţionării problemei celor trei bănci trebuie să fie suportate de către banca centrală – principala instituţie responsabilă de supravegherea şi reglementarea eficientă a sistemului bancar şi care ar fi putut reacţiona mai prompt şi decisiv pentru a preveni fraudele comise.
Al treilea principiu accentuează necesitatea unei reforme ample a reglementării şi supravegherii bancare, pentru a elimina lacunele legislative şi instituţionale, pentru a preveni crize similare în viitor (măsuri discutate în punctele următoare). Per ansamblu, cele trei bănci aflate în dificultate trebuie lichidate, cu respectarea principiului „3-R”:
1. Toate depozitele trebuie recuperate;
2. Persoanele şi instituţiile relevante trebuie să poarte răspundere penală şi financiară deplină, fără a atinge buzunarele contribuabililor;
3. Reforma sistemului de reglementare şi supraveghere bancară trebuie începută imediat.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.28 (598) din 15 iulie 2015