Programul de reforme structurale, finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi implementat de Nathan Associates Inc, lucrează la o evaluare cuprinzătoare a coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova de aproape nouă luni. Un document de 240 de pagini (în limba engleză) va fi publicat după traducere. Această evaluare a fost implementată pe deplin din contul noului program USAID de patru ani (2017 – septembrie 2021), al cărui buget total este de 11,2 milioane de dolari. Din această sumă au fost remuneraţi specialiştii, inclusiv cei internaţionali, pentru evaluarea multilaterală a TCA Moldova.
Datele au fost colectate, desigur, cu sprijinul Ministerului Economiei şi Infrastructurii, a organizaţiilor sale subordonate, precum şi a vămii moldoveneşti, iar analiza finală a fost prezentată guvernului moldovean “pe tavă”: asta este în prezent, iată ce trebuie de făcut şi aici sunt exemplele şi rezultatele implementării cu succes a proiectelor similare în unele ţări ale lumii.
Şi dacă din partea Ambasadei SUA, la evenimentul de prezentare a evaluării TCA, a participat Ambasadorul SUA, James Pettit, atunci partea moldovenească a fost reprezentată de secretarul de stat al ministerului Economiei, Iuliana Drăgălin, şi directorul adjunct al Serviciului Vamal, Iurie Ceban. Din câte observaţi, o mulţumire „egală” pentru munca efectuată… Or, îmbunătăţirea TCA deja peste un an-doi poate majora volumul pieţei de logistică, inclusiv încasările bugetare, cu minimum 10%.
Lăsăm la o parte cuvântul de salut şi mulţumire din cadrul evenimentului şi trecem la concluziile de bază ale Evaluării TCA Moldova: lucrurile stau prost, dar avem motive de optimism.
Moldova are graniţe problematice pentru exporturi (importurile sunt implicite, dar exporturile sunt mai importante). Ţara are doar un port fluvial, de aceea este adesea folosit portul Odesa (Ucraina); problema Transnistriei nu este încă rezolvată, ceea ce înseamnă că trecerea frontierei cu Ucraina (pentru exporturi ulterioare) este posibilă numai în sudul ţării; şi în plus – frontiera cu Uniunea Europeană, adică cu România, care este obligată să aplice importului cerinţele stricte ale UE.
Geografia exporturilor moldoveneşti este interesantă. În 2000, ponderea acestora în ţările UE şi CSI a fost de 35,1% şi, respectiv, de 58,5%, iar în 2017 acest raport s-a schimbat în favoarea Uniunii Europene – 65,8% şi, respectiv, 19,1%. Adică, graniţa românească (şi portul) reprezintă acum două treimi din exporturile moldoveneşti. Deci, trebuie să se acorde o atenţie deosebită acestei frontiere. Din punctul de vedere şi din experienţa UE, trecerea mărfurilor la frontiera dintre România şi Moldova este cea mai gravă din Uniunea Europeană.
Potrivit directorului Programului de reformă structurală USAID, Douglas Muir, la vama Leuşeni-Albiţa transportul de mărfuri aşteaptă procedurile de vămuire, în medie, 1032,9 minute (17,5 ore). În acelaşi timp, la trecerea frontierei dintre România şi Ucraina, camioanele aşteaptă în medie 23,5 minute. (Ucraina lucrează demult la îmbunătăţirea logisticii transportului de marfă). Cea mai proastă poziţie în acest “anti-rating” după Moldova se atestă la punctul de trecere Oradea-Borş (România) – Artland (Ungaria) – 395 min. (6,5 ore), care este de 2,7 ori mai bună decât la punctul Leuşeni-Albiţa. Iar acest punct reprezintă 23% din toate trecerile de frontieră cu camionul din/către Moldova.
În acelaşi timp, Douglas Muir a menţionat creşterea anuală existentă a operaţiunilor de import-export în Moldova, care este puternic împiedicată de logistica ineficientă. În calitate de exemplu a fost adusă experienţa Columbiei, unde îmbunătăţirea logisticii şi, în consecinţă, reducerea congestiei la vamă a dus la o reducere a timpului de aşteptare de la 93 de ore (100 de camioane) la 87 de ore, pentru anul în care numărul trecerilor de frontieră a crescut de la 7742 la 8276, iar veniturile din sectorul privat şi veniturile bugetare – cu 7%. În doar un an.
Timpul vămuirii pentru transportul de mărfuri este cel mai important indicator al eficienţei logisticii, care afectează în mod direct veniturile operatorilor (exportatori, transportatori) şi, ca urmare, veniturile la buget. În loc să aştepte 17 ore la biroul vamal într-o direcţie şi tot atâta înapoi, compania de transport ar putea efectua în acest timp alte două sau trei curse, să câştige mai mult şi, prin urmare, bugetul ar primi mai multe defalcări.
Un alt aspect important pentru sectorul logistic este infrastructura. Experţii USAID remarcă faptul că Moldova are o intârziere de cinci ani (din diverse motive, inclusiv din cauza crizei bancare) în planul de reabilitare a drumurilor, iar acest lucru are un impact negativ asupra transportului de mărfuri (şi mai departe – de-a lungul lanţului). Dar, în afară de drumuri, infrastructura logistică din ţară este la un nivel deloc înalt, avem cu ce compara.
Kristen Hartpence, specialist în logistică al companiei Nathan Associates Inc, a prezentat o scurtă descriere a capacităţilor exportului (în termeni de logistică) moldovenesc: avia-export – scump; pe apă şi căi ferate – foarte lung; exporturile terestre se confruntă cu problema drumurilor proaste, lipsa unei infrastructuri specializate, congestionarea sezonieră şi o mare pierdere de timp din cauza cozilor la vamă.
Nu stăm foarte rău, dar, cel puţin, stăm pe loc, iar acest lucru duce în viitor la degradare. Moldova în anul 2017 se situa pe locul 102 din 137 în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii (în 2016 – 110 din 136); pe locul 128 din 137 privind calitatea drumurilor (în 2016 – 132 din 136); pe locul 71 din 137 la capitolul infrastructura feroviară (în 2016 – 127 din 136); pe locul 86 din 137 – la infrastructura de transport aerian (în 2016 – 94 din 136).
Evaluarea TCA din Moldova nu este critică. Pe baza situaţiei actuale, s-au făcut multe eforturi pentru a formula recomandări practice, ţinând seama de specificitatea Moldovei, împărţite în paşi concreţi.
Printre acestea se numără recomandarea de a crea o structură unică de stat pe logistică. Potrivit vicepreşedintelui senior de la Nathan Associates Inc, Paul E. Kent, o astfel de organizaţie de stat are menirea să unească toate limitele posibile pentru administrarea proceselor logistice, facilitând astfel activitatea operatorilor din sector, dezvoltând un control fiscal corect, asigurând monitorizarea online şi îmbunătăţind logistica. Experienţa internaţională arată că, de obicei, o astfel de organizaţie este creată pe baza unei agenţii deja existente. În Moldova, acest rol este cel mai potrivit pentru Ministerul Economiei şi Infrastructurii, deoarece gestionează deja comerţul, transportul şi tehnologiile informaţionale.
Pe de altă parte, actualul Guvern are experienţă atunci când toate serviciile guvernamentale au fost integrate într-o singură agenţie.
Bineînţeles, un astfel de organ de stat, împreună cu operatorii din sectorul logistic, ar trebui să promoveze şi să revizuiască legislaţia pentru a pune în aplicare în mod eficient politicile de dezvoltare durabilă şi să extindă cooperarea bilaterală cu ţările vecine, să implementeze practicile internaţionale existente şi să coordoneze parteneriatele public-private.
Deoarece pentru Moldova principalul tip de export (în special de mărfuri sezoniere) este transportul cargo rutier, crearea, de exemplu, a zonelor de odihnă pentru şoferi şi de aşteptare a procedurilor vamale, este o necesitate vitală. Şi cea mai bună posibilitate pentru construcţia acestei infrastructuri, potrivit experţilor internaţionali, este parteneriatul public-privat.
O atenţie deosebită în recomandările privind îmbunătăţirea logisticii în Moldova a fost acordată necesităţii de utilizare a tehnologiilor informaţionale, astfel încât şoferii, exportatorii şi structurile guvernamentale să poată monitoriza online nu doar fluxurile de trafic, dar să poarte şi un dialog interactiv, de exemplu preînregistrarea electronică la vamă, minimalizând timpul de aşteptare etc.
Majoritatea recomandărilor din evaluarea TCA pentru Republica Moldova pot fi realizate în decurs de unu-doi ani şi acest lucru ar trebui să aibă imediat un efect pozitiv asupra creşterii fluxurilor de marfă din ţară.
Pe viitor, potrivit lui Paul Kent, având în vedere localizarea geografică bună a Moldovei, în condiţii rapide de trecere a vămii şi cu o infrastructură bună pentru transportatorii cargo tereştri, ţara ar putea să îşi promoveze sectorul logistic la nivel internaţional şi, într-adevăr, să devină atractivă pentru traficul de tranzit.
InfoMarket
