Reducerea consumului pe fundalul comprimării veniturilor a generat diminuarea inflaţiei cu peste 3 puncte procentuale faţă de prognoza precedentă când banca centrală estima o inflaţie de peste 10%.
“Diminuarea contribuţiei inflaţiei de bază se datorează, în primul rând, reducerii cererii agregate şi caracterului restrictiv al politicii monetare pentru perioada de prognoză. Astfel, rata medie anuală a inflaţiei de bază va atinge nivelul de 9,0 la sută în anul curent şi de 6,3 la sută în anul viitor. Comparativ cu valorile înregistrate în cadrul raportului precedent, valorile medii anuale proiectate ale inflaţiei de bază sunt inferioare cu 1,1 puncte procentuale pentru anul 2016 şi superioare cu 0,4 puncte procentuale pentru anul 2017”, declara guvernatorul BNM Sergiu Cioclea la prezentarea raportului inflaţiei.
Potrivit lui Cioclea, în acest an rata inflaţiei va fi de şapte la sută, în scădere cu 3,1 puncte procentuale, faţă de prognoza făcută în februarie. În acelaşi timp, prognoza inflaţiei pentru anul viitor a fost stabilită la nivelul de 4,8 la sută, în scădere cu 1,8 puncte procentuale, faţă de estimările fostului guvernator Dorin Drăguţanu.
Economiştii susţin că inflaţia mai mică s-a datorat sărăcirii populaţiei pe fundalul deprecierii leului moldovenesc şi a reducerii transferurilor din străinătate. Astfel, după ce leul a pierdut 30% în faţa dolarului american, puterea de cumpărare s-a redus pe fundalul scumpirilor, iar, în rezultat, moldovenii şi-au diminuat consumul. Reducerea consumului, de rând cu scăderea preţurilor la carburanţi, curent electric şi gaz, au contribuit la diminuarea inflaţiei.
Datele arată că în trimestrul IV 2015, consumul final al gospodăriilor populaţiei a fost cu 3,5 la sută inferior celui din trimestrul IV 2014. Dinamica respectivă a fost determinată, preponderent, de micşorarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor. Acestea s-au diminuat cu 7,2 la sută, contribuind la formarea ritmului anual de creştere a consumului final al gospodăriilor populaţiei cu 3,9 puncte procentuale.
“Este vorba de o inflaţie mai mică cu o populaţie mai săracă. De fapt, inflaţia este mult mai mare şi ajunge la 20% pentru populaţia cu venituri mici în condiţiile în care puterea lor de cumpărare s-a redus dramatic”, susţin economiştii.
Din perspectiva utilizărilor, scăderea activităţii economice în trimestrul IV 2015 a fost determinată de contractarea tot mai accentuată a investiţiilor, generată de sporirea incertitudinii cu privire la evoluţia ulterioară a situaţiei socio-economice, dar şi de deteriorarea climatului economic regional.
Reducerea consumului a fost însoţită şi de diminuarea creditelor acordate businessului şi populaţiei. La sfârşitul lunii martie soldul total al creditelor însuma 36,8 miliarde lei cu 10% mai puţin faţă de sfârşitul anului 2015, iar valoarea creditelor noi acordate s-a diminuat cu aproape 30% faţă de trimestrul întâi al anului 2015. Acest lucru denotă faptul că economia fragilă a Moldovei şi-a restrâns activitatea şi aşteaptă vremuri mai bune, în contextul în care, în trei luni ale anului curent, exporturile moldoveneşti s-au prăbuşit cu 14,5%. Comprimarea soldului creditelor acordate s-a datorat majorării ratei dobânzii de către bănci în urma politicii monetare restrictive a Băncii Naţionale care a redus rata de bază până la 15%, dar menţine la nivelul de 35% norma rezervelor obligatorii. Însă guvernatorul Cioclea spune că banca centrală nu are de gând să opereze modificări la rezervele obligatorii, în condiţiile în care, potrivit lui, băncile stau pe un morman de lichidităţi, iar problema e în cererea faţă de credite.
Ba mai mult, diminuarea veniturilor populaţiei însoţite de scandalul din sistemul bancar a redus şi depunerile populaţiei din bănci cu 3,6%, la 31,3 miliarde de lei. BNM spune că reducerea s-a datorat comprimării soldului depozitelor în valută străină cu 13%.
Potrivit BNM, rata anuală a preţurilor la produsele alimentare va consemna cel mai înalt nivel în primul trimestru de prognoză, ulterior diminuându-se până în trimestrul I 2017. Această dinamică va fi condiţionată de micşorarea preţurilor internaţionale la produsele alimentare. Din a doua jumătate a anului 2017, rata anuală va înregistra o tendinţă uşoară ascendentă până la finele orizontului de prognoză, ca rezultat al inversării trendului preţurilor internaţionale. Preţurile reglementate din cadrul scenariului de bază vor înregistra o decelerare rapidă pe parcursul anului curent, urmată de o accelerare moderată în prima jumătate a anului viitor şi o scădere lentă a ratei anuale până la finele orizontului de prognoză. Contribuţia inflaţiei la combustibili pentru anul curent va fi negativă. Începând cu primul trimestrul 2017, atât ritmul anual, cât şi contribuţia din partea inflaţiei la combustibili vor înregistra valori pozitive. Ascendenţa ratei anuale va fi posibilă, în primul rând, ca rezultat al creşterii, deşi moderate, dar permanente a preţurilor internaţionale la petrol.
Banca centrală spune că sunt riscuri în adresa inflaţiei. Este vorba de cursul valutar, preţurile la petrol şi criza din regiune.
În acelaşi timp, BNM spune că majorarea preţurilor la petrol ar putea influenţa inflaţia, în condiţiile în care Iranul a anunţat că intenţionează să-şi majoreze producţia de petrol după ce Occidentul i-a ridicat sancţiunile.
Victor URSU
