Consumul în ascensiune al populaţiei slăbeşte leul şi adânceşte deficitul comercial

Situaţia din Economia Republicii Moldova s-ar putea înrăutăţi în a doua jumătate a anului 2019 ca urmare a deprecierii leului moldovenesc pe fundalul majorării deficitului comercial alimentat de cererea internă.

De la începutul anului 2018, moneda naţională a marcat o depreciere de 1% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,14 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2019 până la 17,31 lei la 31.03.2019). Faţă de Euro, leul moldovenesc s-a apreciat cu 0,5%. Principalii factori care au determinat fluctuaţii­le monedei naţionale au fost intrările de valută străină datorită exporturilor, remiterilor valutare de peste hotare şi investiţiilor, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale şi politica monetară a BNM.

Populaţia vinde mai puţină valută

Datele BNM arată că oferta de valută de la persoanele fizice este în descreştere. În ianuarie-martie 2019, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 69,2%, comparativ cu 112,2% în ianuarie-martie 2018. Deficitul de valută pe piaţa valutară este determinat, în mare parte, de micşorarea fluxului remitenţelor valutare de peste hotare. În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoră revine monedei euro – 68%, ponderea dolarului a constituit 8,2%, iar a rublei ruseşti – 11,8%. Totodată, în luna martie, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 120,3%. În condiţii­le ofertei nete de valută excesive, în luna martie, BNM a efectuat cumpărări nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 59,3 mil. dolari.

“Reducerea influxului de valută în paralel cu un deficit înalt al balanţei comerciale a determinat deprecierea monedei naţionale. Deprecierea a fost stimulată şi de creşterea cheltuielilor bugetare în context electoral, care au stimulat cererea internă, ceea ce a determinat creşterea importului şi, implicit, a deficitului balanţei comerciale. Această evoluţie, împreună cu recolta redusă la mai multe culturi agricole în 2018, vor alimenta dinamica inflaţionistă în 2019, fapt ce va genera provocări importante pentru banca centrală.

Rata anuală a inflaţiei a crescut de la 2,2%, începutul anului până la 3,2% în aprilie, iar până la finele anului aceasta ar putea creşte până la 8-9%. Este necesar să remarcăm faptul că pe lângă presiunile inflaţioniste, politicile expansioniste ale Guvernului vor determina şi creşterea deficitului bugetar – evoluţie vizibilă, deja, în trimestrul I 2019.

Sporirea riscurilor inflaţioniste şi dezechilibrarea finanţelor publice ar putea determina aplicarea unor politici economice mai dure în perioada post-electorală: majorarea unor taxe şi/sau impozite, reducerea cheltuielilor bugetare şi/sau creşterea împrumuturilor guvernamentale de la bănci, cu efecte asupra creşterii costurilor deservirii datoriei de stat interne şi repercusiunii asupra creditării sectorului real. Aceste evoluţii vor avea efecte adverse asupra dinamicii economice, care ar putea încetini în a doua jumătate a anului 2019 şi pe parcursul anului 2020”, se arată în publicaţia Realitatea Economică a Expert Grup.

Prestaţiile sociale au contribuit la majorarea veniturilor populaţiei

Totodată, adâncirea deficitului comercial are loc pe fundalul creşterii veniturilor populaţiei preponderent din contul prestaţiilor sociale. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în anul 2018 au constituit în medie pentru o persoană 2383,1 lei, în creştere faţă de anul 2017 cu 6,2% în termeni nominali, iar în termeni reali – în creştere cu 3,1%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană 2407,9 lei, fiind în creştere cu 7,0% în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 3,9%. Aproape jumătate din veniturile populaţiei sunt cheltuite pentru procurarea produselor alimentare. Mărimea medie a pensiei lunare la 1 aprilie curent a fost de 1793,95 lei şi s-a majorat cu 17% faţă de aceeaşi dată a anului 2018 în termeni nominali. Mărimea minimului de existenţă pentru anul 2018 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1891 lei, fiind în creştere, faţă 2017, cu 1,5%.

Expert Grup constată o temperare a creşterii veniturilor agregate, care a fost cauzată de diminuarea transferurilor de peste hotare în favoarea persoanelor fizice, deşi deprecierea leului moldovenesc a atenuat aceste efecte. Dimpotrivă, salariile au manifestat ritmuri accelerate de creştere până la finele anului, dar acest avânt are un caracter mai curând conjunctural decât durabil (creşterea salarii­lor este mai rapidă decât productivitatea muncii)

Ultimele date al Biroului Naţional de Statistică relevă că deficitul balanţei comerciale în luna aprilie 2019 a fost de 299,6 mil. dolari SUA, cu 23,4 mil. dolari SUA (+8,5%) mai mare, faţă de cel înregistrat în luna martie 2019 şi cu 54,9 mil. dolari SUA (+22,4%) mai mare, comparativ cu luna aprilie 2018. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor Republicii Moldova a determinat acumularea în ianuarie-aprilie 2019 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 931,9 mil. dolari SUA, cu 39,0 mil. dolari SUA (+4,4%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2018.

Creşterea exporturilor a fost determinată în cea mai mare parte de sporirea capacităţilor de producere a industriilor care activează în lohn (în special, industria automotive), precum şi a unor produse agroalimentare (cereale şi seminţe oleaginoase) cu o valoare adăugată destul de joasă. De cealaltă parte, majorarea preţurilor la combustibilii minerali a determinat o anumită creştere a importurilor în 2019. Totuşi, pe fundalul deprecierii monedei naţionale şi încetinirii consumului, încetineşte şi creşterea importurilor.

S-a majorat cererea economiei pentru credite

Soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 10% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lunii martie 2018, constituind 40,4 mlrd. lei. Soldul creditelor în valută străină s-a majorat cu 2,5%, iar al celor în monedă naţională – cu 15,9%. Cu toate acestea, există reticenţa din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă şi profitabilitatea acestora.

În portofoliul de credite acordate, cea mai mare pondere – 24,5% – revine creditelor destinate comerţului, apoi 14,8% – consumului, 12,2% – pentru procurarea/construcţia imobilului, 9,6% – industriei alimentare etc. Cea mai intensă creştere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, volumul cărora s-a majorat faţă de martie 2018 de circa 1,6 ori (1,7 mlrd. lei), fapt care se explică inclusiv prin lansarea în luna martie 2018 a programului “Prima Casă”.

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 150,9%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei. În acelaşi timp, după 3 ani de evoluţii anemice, funcţia de intermediere a băncilor tinde să se amelioreze. Chiar şi aşa, creşterea stocului de credite este susţinută în special de persoanele fizice, în timp ce agenţii economici se arată în continuare reticenţi în ceea ce priveşte procesul investiţional şi finanţarea bancară. Drept urmare, resursele creditare migrează tot mai mult către ramuri cu impact modest asupra calităţii creşterii economice, cum ar fi creditele de consum sau cele pentru procurarea imobilului.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.24 (798) din 19 iunie 2019