Agenţii economici care activează pe anumite pieţe nu sunt încadraţi în acţiuni de competiţie, mai ales din cauza excesului de reglementare, ceea ce afectează, nemijlocit, preţurile şi calitatea produselor pe care aceştia le oferă consumatorilor. Banca Mondială va acorda suport tehnic Consiliului Concurenţei pentru efectuarea unei analize sectoriale privind respectarea practicilor concurenţiale şi modalitatea de liberalizare a pieţelor. Rezultatele studiului vor fi făcute publice în toamna anului curent.
Potrivit autorităţii de supraveghere a mediului concurenţial, cele mai serioase probleme sunt atestate, în prezent, anume pe pieţele reglementate. Îndeosebi pe cea a produselor petroliere, a asigurărilor, energeticii, medicamentelor etc. În majoritatea cazurilor, situaţia dată nu ţine de nerespectarea legislaţiei concurenţiale, ci de reglementarea excesivă care limitează sau chiar exclude concurenţa.
Recent, Consiliul Concurenţei a organizat o întâlnire cu regulatorii din domeniul financiar-bancar, nonbancar, al telecomunicaţiilor şi audiovizualului la care s-a discutat despre necesitatea de liberalizare a pieţelor (ex-ante şi ex-poste) pentru a le asigura o mai mare deschidere pentru concurenţă. De asemenea, au fost analizate posibilităţile de activitate complementară şi de intensificare a colaborării pentru a preîntâmpina problemele pe aceste pieţe.
“Sunt mai multe modele de cooperare cu autorităţile de reglementare din ţară, dar scopul comun este de a stabili în ce măsură şi cum putem face liberalizarea, să ştim sigur unde vrem să ajungem şi cum să stabilim această cale”, a declarat Viorica Cărare, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul mesei rotunde “Constrângerile sectoriale ale concurenţei: necesitate şi limite în liberalizarea economiei”. Ea a precizat că există trei probleme stringente: pieţe excesiv de reglementate, bariere instituţionale şi drepturi exclusive pentru agenţii economici.
“Existenţa concurenţei nu este un scop în sine, ea trebuie să producă beneficii societăţii şi consumatorilor, adică preţuri adecvate şi produse calitative. În cazul unor pieţe, însă, beneficiile concurenţei sunt substituite prin reglementări excesive. De aceea, o eventuală liberalizare ar aduce oportunităţi, în primul rând, agenţilor economici care vor concura mai onest. Dar liberalizarea pieţelor nu înseamnă excluderea reglementărilor. Ne dorim ca aceste pieţe să nu fie excesiv de reglementate, deoarece aceasta atrage după sine probleme concurenţiale”, afirmă Viorica Cărare.
Sursa citată a specificat că într-o economie dezvoltată, concurenţa trebuie să fie “mâna invizibilă” a pieţei, ceea ce nu prea se întâmplă în prezent. Mai mult decât atât, unii agenţi economici recurg la metode neoneste, precum înţelegerile de cartel, acţiuni concertate sau difuzarea informaţiei eronate pentru a atrage clienţi şi a-şi mări profiturile. “Din această cauză trebuie să existe reguli pe piaţă care să nu permită limitarea concurenţei şi abuzurile din partea agenţilor economici, acest lucru fiind prevăzut şi în Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană”, spune preşedintele Consiliului Concurenţei.
Astfel, Acordul de Liber Schimb impune ca părţile să recunoască şi să aplice concurenţa liberă şi nedenaturată în relaţiile de comerţ, de asemenea, fixează prevederi referitor la monopolurile de stat şi întreprinderile publice. În plus, UE şi Republica Moldova au fixat înţelegerea să elimine distorsiunile create de subvenţionare care afectează comerţul.
Situaţia privind implementarea şi respectarea practicilor concurenţiale diferă de la o piaţă la alta. Astfel, pentru unele sectoare este necesar de a modifica aproape integral legislaţia, iar cele care şi-au armonizat cadrul legal cu directivele europene trebuie să aplice tehnicile concurenţiale în activitate.
Spre exemplu, Legea privind Banca Naţională a Moldovei din 1994 trebuie racordată cu Legea privind concurenţa din 2012. Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, cele două legi tratează diferit unele noţiuni, precum practici concertate sau poziţie dominantă, ceea ce lasă loc de interpretări pentru agenţii economici de pe piaţa bancară. Emma Tăbârţă, viceguvernatorul BNM, susţine că deja este elaborat un proiect care modifică legea existentă şi racordează noţiunile.
În cazul unor pieţe, cum este cea a leasingului, autoritatea de supraveghere a concurenţei susţine că reglementarea este mai mult decât oportună, întrucât, actualmente, în sector nu este atestată o concurenţă loială între agenţii economici anume din cauza nereglementării. Deşi instituţia nu a fost sesizată asupra încălcărilor, în 2009 a fost efectuată o investigaţie utilă privind aplicarea practicii de concurenţă liberă. În 2011, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a elaborat şi prezentat un proiect de lege privind organizaţiile financiare nebancare, prin care îşi extinde atribuţiile de reglementare şi asupra sectorului de leasing.
În prezent, în judecată sunt examinate mai multe dosare în care Consiliul Concurenţei acuză unele instituţii sau agenţi economici de limitarea concurenţei şi aplicarea practicilor neloiale pe piaţă. Astfel, a fost reluat dosarul cu Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE) în care este examinată înţelegerea de cartel între agenţii economici de pe piaţa produselor petroliere şi majorarea nejustificată a preţurilor. Viorica Cărare susţine că piaţa produselor petroliere din Moldova este una excesiv de reglementată, începând cu barierele de intrare pe piaţă şi finisând cu marja stabilită de preţ şi sistemul de taloane.
“În situaţia când statul substituie concurenţa cu reglementări într-un sector, atunci regulatorul acestuia trebuie să poarte răspundere pentru ce se întâmplă pe piaţa respectivă, să monitorizeze formarea preţurilor şi tarifelor, evoluţiile şi calitatea produsului etc. În cazul în care există regulator pe piaţă şi societatea sesizează probleme, înseamnă că piaţa fie este excesiv de reglementată, fie că reglementarea nu este eficientă”, a adaugat ea.
Totodată, Consiliul Concurenţei a iniţiat o investigaţie utilă pentru cunoaşterea pieţei de comercializare cu ridicata şi amănuntul a principalelor produse petroliere şi a gazului lichefiat în Republica Moldova în anii 2012-2013, cu scopul de a determina dacă problemele aferente funcţionării acestei pieţe au fost generate de înlocuirea riscului concurenţial cu cooperări între participanţi.
Lilia Platon
