Biroul Naţional de Statistică a publicat datele privind activitatea de comerţ exterior al Republicii Moldova în anul 2020. Aproape în linie cu semnalele ridicate de majoritatea economiştilor, dar pe un trend mai optimist decât prognozele oficiale, exporturile au scăzut cu 10,6 la sută, în timp ce importurile au avut o viteză de cădere relativ mai lentă, de 7,3 la sută.
Ultima prognoză actualizată la sfârşitul lunii noiembrie a anului 2020 de Ministerul Economiei şi Infrastructurii anticipa o descreştere a exporturilor cu 13 la sută, iar a importurilor cu 9 la sută.
Este al patrulea val de criză prin care trece comerţul exterior în ultimele două decenii. Au fost poate cei mai zbuciumaţi ani după 1998-1999, când s-a produs o cădere drastică după aşa-zisa „marţea neagră” ce a provocat un seism puternic pe piaţa financiară regională. După o cădere bruscă urma o revenire, care dura câţiva ani, apoi din nou comerţul intra în declin. Şocurile au venit din exterior, când economiile erau zguduite de crize financiare sau în urma unor embargo-uri, iar ultima recesiune s-a produs în condiţiile unei pandemii viclene şi dure.
Va fi criza din 2020 mai gravă decât cele anterioare? Este o întrebare pe care şi-o puneau mulţi economişti. Dar este oare comparabilă criza din 2020 cu cea din 1998-1999 sau 2008, cu cea din 2014? După ce au fost făcute publice statisticile oficiale privind comerţul exterior din 2020, am constatat că, chiar dacă economiile din întreaga lume s-au aflat în asediu, fiind suspendate multe activităţi, veniturile au scăzut, iar odată cu acestea şi consumul, deci şi cererea, rezultatele, deşi sunt pe minus, arată mai bine decât ne aşteptam.
Între criza de la sfârşitul secolului douăzeci şi cea de la începutul secolului XXI există o linie comună evidentă, scăderea exporturilor, la jumătate în primul caz (de la 874 milioane în 1997 la 463,4 milioane dolari SUA în 1999) şi doar cu 10,9 la sută în 2020.
Există însă şi diferenţe cardinale între cele două crize. În anii 1997-1999 s-a produs o reorientare hotărâtoare a exporturilor moldoveneşti, alimentată şi de multiple embargouri. Dacă în 1997 circa 58 la sută din livrările de mărfuri din Republica Moldova erau orientate spre piaţa rusă, în numai doi ani exporturile spre Federaţia Rusă au scăzut de 2,5 ori, iar nivelul de dinaintea crizei din 1998 a fost atins şi depăşit abia în 2011. Iar per total, exporturile şi-au revenit în 2004.
În anul 2020, structura pieţelor de destinaţie a mărfurilor moldoveneşti s-a modificat neesenţial. Nu s-a produs o reorientare, care are loc, uneori, într-o atare situaţie.
Statisticile mai relevă că, după căderea exporturilor cu 30,6 la sută în luna aprilie şi 26,0 în luna mai, când pandemia era încă departe de punctul critic, scăderile au încetinit brusc, iar în luna noiembrie exporturile s-au micşorat doar cu 1,7 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, iar în decembrie au revenit la nivelul din 2019. Aşadar, statisticile lasă loc şi pentru o rază de optimism, deşi există încă multă incertitudine, unele ţări-partenere ale Republicii Moldova revin la restricţii, uneori chiar mai dure decât cele precedente, dar ele vizează, în fond, circulaţia cetăţenilor şi mai puţin cea a mărfurilor. Astfel că majorarea exporturilor prognozată de 12,6 la sută în 2021 pare a fi reală.
Şi un alt fapt de menţionat este că în anul trecut, pentru prima oară, în vârful clasamentului ţărilor partenere din care Republica Moldova importă mărfuri a ajuns China, cu o pondere de 11,9 la sută din total importuri.
Biroul Naţional de Statistică (BNS) anunţă că exporturile de mărfuri din Republica Moldova în anul 2020 au însumat 2 485,2 milioane de dolari SUA, valoarea acestora fiind mai mică cu 10,6% faţă de 2019. Exporturile de mărfuri autohtone (76,7% din total exporturi) s-au diminuat cu 4,6% faţă de anul 2019, în timp ce reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare şi clasice) (23,3% din total exporturi) au înregistrat o scădere cu 25,8%. Reexporturile includ mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălţăminte şi părţi de încălţăminte, cabluri coaxiale, conductoare şi transformatoare electrice, genţi, articole de buzunar din piele şi din materiale textile, nuci decojite), iar reexporturile clasice de mărfuri se referă la medicamente, ţigarete care conţin tutun, distilate de vin sau de tescovină de struguri, whisky, gin, votcă, lichioruri, bere, motorină.
„Contractarea exporturilor moldoveneşti în condiţii de criză a indicat asupra vulnerabilităţii acestora, determinată de concentrarea excesivă şi dependenţa de cererea existentă de pe câteva pieţe (inclusiv fragilitatea modelului de business actual (lohn)”, constată experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. Potrivit acestora, deşi majorarea preţurilor internaţionale la produsele alimentare în contextul carenţelor logistice, fie administrative, oferă anumite oportunităţi pentru exporturile moldoveneşti pentru anul curent, creşterea prognozată a preţurilor la petrol ar putea exercita presiuni inflaţioniste.
Conform BNS, exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–27) în anul 2020 au înregistrat o scădere cu 6,9%, deţinând o pondere de 66,7% în total exporturi. O scădere mai pronunţată, de 13,3%, au avut-o exporturile spre ţările CSI, care au deţinut o cotă de 15,2% în total exporturi.
Ponderea înaltă pe care în ultimii ani o deţine UE în exporturile din Republica Moldova este apreciată drept un succes. Economiştii de la „Expert-Grup”, apreciază însă că „nu putem ignora concentrarea excesivă în profil geografic, unde peste 75% din total export spre UE este direcţionat doar către patru ţări-membre (România, Italia, Germania şi Polonia)”. O atare situaţie „implică riscuri sporite corelate la cererile agregate de pe aceste pieţe, fapt confirmat de criza indusă de pandemie”.
Temperarea cererii în ţările UE a afectat cel mai mult exporturile industriilor care activează în regim lohn. Şi statisticile oficiale confirmă acest fapt. În contextul pandemiei, industria auto a înregistrat o răcire substanţială atât în UE, cât şi la nivel global, fapt ce a afectat nemijlocit asamblarea componentelor auto (cablajelor, tapiţeriilor) în Republica Moldova, în mod similar fiind afectat şi exportul articolelor textile pentru care a fost înregistrată o reducere a cererii pe piaţa dată odată cu schimbarea comportamentului consumatorilor, mai notează economiştii. Şi un alt fapt, pe care nicidecum nu-l poţi aprecia drept pozitiv. Peste 70 la sută din total exporturi pe piaţa UE îl reprezintă doar şapte categorii de mărfuri: circuite electrice, articole textile, părţi de scaune, seminţe oleaginoase, uleiuri, fructe şi vin. Totodată, cea mai mare parte a acestor exporturi au fost efectuate în cadrul regimului de perfecţionare activă (la comanda ordonatorului şi cu utilizarea materiei prime a acestuia), fapt ce implică o valoare adăugată destul de mică, se mai arată în publicaţia „MEGA”, editată de „Expert-Grup”.
Statisticile oficiale mai denotă că în anul 2020 principalele ţări de destinaţie a exporturilor de mărfuri au fost: România (28,4% din total exporturi), Germania (9,1%), Federaţia Rusă (8,7%), Italia (8,6%), Turcia (6,9%), Polonia (4,4%), Republica Cehă (3,2%), Ucraina (2,8%), Belarus (2,7%), Elveţia (2,5%).
În structura exporturilor din anul 2020, şase secţiuni de mărfuri din Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional au deţinut împreună 90,1% din total exporturi: maşini şi echipamente pentru transport (22,8%); produse alimentare şi animale vii (21,2%); articole manufacturate diverse (20,9%); materiale brute necomestibile (10,7%); băuturi şi tutun (7,5%); mărfuri manufacturate (7,0%). Structura exporturilor, cu mici excepţii, este comparabilă cu cea din anul 2019.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii menţiona în ultima prognoză actualizată că pentru următorii ani se prevede relansarea treptată a economiei. Va continua promovarea exporturilor pe pieţele tradiţionale, dar şi penetrarea pieţelor noi de desfacere. Investiţiile vor contribui la creşterea nivelului de tehnologizare a întreprinderilor, cu efect asupra producerii mărfurilor mai competitive şi livrarea acestora pe pieţele externe. La estimarea evoluţiei exporturilor s-a luat în calcul şi ipoteza anilor agricoli (2021-2023) relativ favorabili. Dezvoltarea Zonelor Economice Libere va stimula în continuare expansiunea sectoarelor orientate spre pieţele externe. Luând în consideraţie multitudinea de factori, precum şi recuperarea pierderilor din anul 2020, pentru anul 2021 a fost prognozată o creştere a exporturilor cu 12,6%. Pentru anii următori 2022-2023, exporturile se vor majora în medie cu 9,6%.
„Expert-Grup” apreciază că relansarea economică anticipată din regiune va stimula şi creşterea exporturilor cu circa 10% (ritm superior creşterii importurilor – cu circa 7%).
Vlad Bercu
