Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a elaborat şi a prezentat repetat Guvernului un proiect de lege care vine să reconfigureze piaţa autohtonă de microfinanţare. Este vorba de introducerea unui concept nou – organizaţii de creditare nebancară (OCN). Concomitent, este prevăzută supravegherea şi reglementarea acestor entităţi.
CNPF susţine că a elaborat respectivul proiect, reieşind din realităţile de pe piaţă. Şi anume, din cauza că sectorul de creditare nebancar înregistrează ani la rând indicatori în creştere sporită, valoarea activelor la finele trimestrului III a fost de peste 3,6 mlrd. lei, odată cu lipsa unui cadru legal de supraveghere şi reglementare a acestui sector.
“Complexitatea relaţiilor de piaţă şi implicarea unui număr tot mai mare al populaţiei în raporturile juridice respective, condiţionează necesitatea elaborării unor standarde şi reglementări specifice pieţei financiare nebancare”, se arată în nota informativă a proiectului de lege.
Potrivit autorilor, sub incidenţa Legii organizaţiilor de creditare nebancară cad cele peste o sută de organizaţii de microfinanţare şi 35 de companii de leasing. Fondurile investiţionale şi asociaţiile de economii şi împrumut nu sunt vizate. Totodată, proiectul dă o definiţie clară pentru creditul nebancar, ipotecar şi microîmprumut, ultimul având o valoare majorată până la 120 mii de lei.
Proiectul mai prevede că organizaţiile de creditare nebancară pot avea mai multe activităţi auxiliare şi conexe, şi, de asemenea, pot desfăşura operaţiuni de factoring, de acordare a garanţiilor la credite bancare şi nebancare, dar şi să activeze în calitate de agent bancassurance.
În schimb, legea le interzice categoric organizaţiilor de creditare nebancară să atragă fonduri rambursabile de la persoane fizice, inclusiv împrumuturi, investiţii, cu excepţia cazurilor în care persoana fizică este fondator şi deţine o cotă de cel puţin 5% din capitalul acesteia. De asemenea, organizaţiile nu vor putea să acorde credite nebancare pentru procurări de valori mobiliare proprii sau să-şi externalizeze activităţile de creditare şi serviciile de leasing financiar altor entităţi care nu sunt în drept să desfăşoare astfel de servicii.
O altă prevedere nouă introdusă în proiectul de lege presupune că OCN trebuie să obţină un aviz prealabil înainte de a se înregistra în Registrul de stat al persoanelor juridice, iar după această procedură, CNPF le va înregistra şi în Registrul organizaţiilor de creditare nebancară. “Această procedură este argumentată de natura acestora ca organizaţii nedepozitare şi politicile statului în domeniile reducerii poverii administrative, în cazul inexistenţei potenţialelor riscuri semnificative de sistem. Astfel, licenţierea (autorizarea) activităţii de creditare nebancară, nu este justificată în condiţiile economice şi juridice ale Republicii Moldova. Pe de altă parte, lipsa oricărei reglementări şi supravegheri a acestui segment al pieţei financiare, situaţie prezentă, determină cel puţin riscuri reputaţionale, încrederea redusă a publicului, dar şi rezerve din partea instituţiilor financiare internaţionale, care sunt gata să crediteze organizaţiile de creditare nebancară, inclusiv societăţile de leasing”, susţine CNPF în nota sa informativă.
Autorii mai spun că în acest caz s-a optat pentru o soluţie de compromis şi anume regimul de notificare şi înscriere în registrul public, o practică preluată de la alte ţări în care sistemul este funcţional. Acest regim presupune limitarea cerinţelor de intrare în piaţă la capital minim şi cerinţe generale faţă de fondatori şi conducători, stabilite direct în lege, fără ca autoritatea de supraveghere să fie în drept a stabili cerinţe suplimentare ca în cazul băncilor sau societăţilor de asigurări.
Pentru ca sistemul de creditare nebancară să fie stabil şi să fie prevenite cazurile de fraude sau abuzuri, Comisia a introdus câteva cerinţe prudenţiale şi neprudenţiale minime. Potrivit proiectului, organizaţia de creditare nebancară a cărei valoare de bilanţ a activelor la finele anului de gestiune depăşeşte 35 milioane de lei, este obligată să efectueze un audit financiar, iar acest lucru trebuie să fie făcut anual.
Proiectul mai conţine cerinţe minime faţă de capitalul social. Astfel, în funcţie de tipul de activitate desfăşurată de organizaţiile financiare nebancare, acesta variază între 60 de mii lei şi 240 de mii lei. Cea mai mică valoare de capital social a fost stabilită pentru desfăşurarea activităţii de acordare a microcreditelor, ţinând cont de riscul minim de sistem implicit şi în scopul stimulării acordării microcreditelor şi, respectiv, a accesului persoanelor social vulnerabile la surse financiare. Raportul anual al CNPF arată că, la sfârşitul anului 2014, din 77 de organizaţii de microfinanţare care au prezentat rapoartele financiare, 61 de organizaţii deja deţineau un capital suficient pentru desfăşurarea activităţii de microcreditare, inclusiv dacă acesta va fi majorat din contul profitului net şi cel nedistribuit înregistrat. Totodată, capitalul a 17 organizaţii corespunde minimului stabilit pentru desfăşurarea tuturor tipurilor de creditare, inclusiv pentru activitatea de creditare ipotecară şi leasing.
Suplimentar, organizaţiile de creditare nebancară vor fi obligate să constituie provizioane pentru pierderi la împrumuturi, potrivit regulamentului aprobat de CNPF.
Probabil, cea mai esenţială schimbare ţine de introducerea plăţii regulatorii, în valoare de 0,1% din portofoliul împrumuturilor acordate. Totodată, la determinarea mărimii taxei de supraveghere se va aplica principiul economiilor de scară, cu cât mărimea activului este mai mare cu atât taxa de supraveghere scade şi invers. “Impactul aplicării plăţii regulatorii de funcţionare şi supraveghere asupra organizaţiilor de microfinanţare este minim, astfel, aplicarea mărimii maxime de 0,1% din portofoliul împrumuturilor acordate va diminua profitul net al organizaţiilor de microfinanţare în medie cu aproape 0,9%, iar la aplicarea mărimii minime propuse de 0,06% din portofoliul împrumuturilor acordate, va micşora profitul net al organizaţiilor cu 0,6%”, se precizează în analiza de impact a reglementării.
Portofoliul împrumuturilor acordate de organizaţiile de microfinanţare a crescut cu 28% în 2014 până la 2,42 miliarde de lei. În această perioadă, companiile de leasing au acordat servicii în valoare de 1,07 miliarde de lei sau cu 5,8% mai puţin decât în anul precedent.
Lilia Platon
