Pe parcursul anului 2017 leul moldovenesc a avut o tendinţă de apreciere faţă de euro şi dolar. Dacă la începutul anului un euro valora 21,11 lei, iar un dolar – 21,11 lei, atunci la sfârşitul lunii decembrie leul a devenit mai tare faţă de moneda unică cu 3,7%, iar faţă de dolarul american cu 14,5%.
“Influxul de valută ar putea favoriza tendinţa de apreciere a monedei naţionale. Această ipoteză se bazează pe presupunerea că în UE, principalul partener economic al Republicii Moldova, se vor înregistra evoluţii pozitive, fapt ce va stimula influxurile de valută: remiteri şi venituri din export. În acest context, vor exista presiuni suplimentare asupra leului în direcţia aprecierii acestuia. În aceste condiţii, BNM, practic, va fi nevoit să procure valută pentru a nivela oscilaţiile cursului”, susţine economistul Expert-Grup, Dumitru Pîntea, în publicaţia MEGA.
Perpetuarea incertitudinii în rândul oamenilor de afaceri va duce la menţinerea excedentului de lichidităţi în sectorul bancar. Din cauza stagnării investiţiilor private, procesul de creditare nu s-a relansat integral în 2017. Pentru 2018 anticipăm că apetitul investiţional al mediului de afaceri va rămâne scăzut, fapt ce va duce la menţinerea excesului de lichidităţi în sectorul bancar. Totodată, cel mai probabil, BNM, va încerca să impulsioneze creditarea şi ar mai putea diminua rata de bază.
“În 2018, promovarea unei politici monetare axată pe ţintirea inflaţiei va fi complicată de necesitatea stimulării creditării, gestionării supra-lichidităţii din sectorul bancar şi nivelării cursului monedei naţionale. Pe lângă măsurile ce sunt aplicate în prezent de BNM, pentru gestionarea lichidităţii va fi nevoie de un efort suplimentar. Pe de o parte, prin procurarea valutei, se vor face emisiuni suplimentare de lei. Iar, pe de altă parte, BNM va fi nevoită să sterilizeze masa monetară adiţională. În aceste condiţii, este posibilă amplificarea operaţiunilor de sterilizare, iar reducerea semnificativă a ratei rezervelor obligatorii este puţin probabilă”, se mai arată în publicaţia MEGA.
Aprecierea leului a determinat BNM să intervină mai activ pe piaţa valutară în calitate de cumpărător. Totuşi, prin procurările de valută, BNM realizează emisiuni suplimentare de lei şi, astfel, stimulează riscurile inflaţioniste. În zece luni ale anului 2017, procurările de valută din partea BNM au crescut, practic, continuu şi s-au majorat semnificativ de la 47,8 mii la 80 mil. USD. În aceeaşi perioadă, banca centrală nu a realizat vânzări de valută. Totodată, cumpărarea intensă a valutei de către BNM a dus la sporirea lichidităţilor în lei deţinute de sectorul bancar, fapt care generează riscuri inflaţioniste suplimentare şi un efort adiţional pentru sterilizarea mijloacelor băneşti. Procurările de valută au permis majorarea rezervelor valutare cifrându-se în prezent la 2,7 miliarde USD.
Creşterea depozitelor, în tandem cu un proces de creditare „convalescent”, contribuie la menţinerea excesului de lichidităţi în sectorul bancar. Majorarea depozitelor se realizează, preponderent, din contul sporirii depunerilor la vedere. În zece luni ale anului, ritmul de creştere a soldului depunerilor la termen în lei s-a redus continuu, iar din septembrie se atestă o scădere. În aceeaşi perioadă, soldul depozitelor la vedere în lei a crescut cu ritmuri înalte ce au variat între 27,6% faţă de anul precedent şi 52,9%. Soldul depozitelor la vedere în valută a cunoscut o dinamică mai lentă în primul semestru, iar după creştere s-a amplificat şi a oscilat între 12,4 şi 21,9%. Depozitele la termen în valută au descrescut pe tot parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2017.
Pe fundalul lipsei încrederii în sectorul bancar care demotivează economisirea banilor pe termen lung, aceste evoluţii sunt amplificate şi de alţi factori: neîncrederea în evoluţia stabilă de lungă durată a monedei naţionale şi reducerea ratei dobânzilor la depozitele în MDL la termen, determină populaţia şi firmele să aleagă depozitele la vedere în MDL pentru păstrarea economiilor. Menţinerea încrederii în valutele forte favorizează plasarea mijloacelor băneşti în valută, însă pentru a diminua riscurile asociate deprecierii valutelor faţă de leul moldovenesc se optează pentru depozite la vedere. Totodată, în pofida creşterii creditelor noi acordate în lei, soldul împrumuturilor bancare în lei este în scădere. În acest context, băncile continuă să acumuleze mijloace băneşti, iar indicatorul lichidităţii curente a crescut de la 50,4% în ianuarie 2017 la 54,2% în octombrie 2017.
Sarcina BNM este complicată de necesitatea stabilizării inflaţioniste pe fondul necesităţii relansării creditării. Pe de o parte, pentru a impulsiona activitatea creditară, în anul 2017, BNM a diminuat constant rata de bază de la 9% la 6,5%. Această reducere a cauzat „alunecarea” ratei de bază sub nivelul inflaţiei. Pe de altă parte, pentru a atenua presiunile monetare asupra inflaţiei, BNM, în mod succesiv, a majorat rata rezervelor obligatorii de la 35 la 40% în cinci luni ale anului. Totodată, creşterea puternică a lichidităţilor a determinat o majorare semnificativă a operaţiunilor de sterilizare realizate de BNM.
În martie, soldul mediu zilnic al certificatelor BNM (CBN) vândute de Banca Centrală a atins valoarea de aproximativ 7 miliarde de lei – cel mai înalt nivel înregistrat în istoria acestui tip de tranzacţii. Ulterior, deşi volumul operaţiunilor s-a redus, acesta a rămas foarte înalt, iar soldul mediu zilnic al CBN-urilor vândute s-a stabilizat în jurul valorii de 6 miliarde lei.
Expert Grup vede riscuri şi în dinamica preţurilor pe pieţele internaţionale de bunuri. În general, creşterea preţurilor internaţionale, ar putea cauza scumpirea produselor importate. Totodată, în cazul petrolului, s-au redus riscurile ce pot fi cauzate de ieftinirea acestui produs pe pieţele internaţionale. Reducerea preţurilor la petrol afectează negativ evoluţiile economice din Rusia, iar drept urmare scad veniturile din exporturi şi remiterile provenite din acest stat. Însă, datorită reducerii ponderii Rusiei în activitatea economică externă a Moldovei, s-a diminuat şi amploarea şocurilor provenite din această ţară. Astfel, în 2016 comparativ cu 2012, ponderea Rusiei în realizarea transferurilor nete de mijloace băneşti în favoarea persoanelor fizice s-a redus de la 64,8 la 35,9%. În 2012, cota exporturilor de mărfuri spre Rusia în total exporturi de bunuri constituia 30,3%, iar în 2016 acest indicator reprezenta 11% (în zece luni ale anului 2017 ponderea Rusiei a fost de 10,9%).
În acest context, BNM va avea o sarcină dificilă, deoarece având obiectivul de bază de a menţine stabilitatea preţurilor, politica monetară va trebui să ia în consideraţie cel puţin 3 sarcini care sunt contradictorii: stimularea creditării, nivelarea fluctuaţiilor cursului valutar şi gestionarea lichidităţilor.
Ultimele date ale Băncii Naţionale a Moldovei arată că în luna noiembrie 2017, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 111,8 la sută, comparativ cu 148,4 la sută în luna octombrie 2017. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu 25,1 mil. USD (15,7 la sută). În acelaşi timp, cererea netă de valută din partea agenţilor economici a avut o dinamică inversă, majorând-se cu 12,7 mil. USD (11,8 la sută). Surplusul de valută consemnat pe piaţa valutară locală în luna de referinţă a fost absorbit de BNM prin intervenţii de procurare în sumă de 20,0 mil. USD. Astfel, moneda naţională s-a depreciat uşor, în raport cu dolarul SUA, cu 0,3 la sută, de la 17,4322 în luna octombrie până la 17,4877 USD/MDL în luna noiembrie.
Victor URSU
