Cinci proiecte în domeniul energetic urmează să fie realizate în următorii trei ani, proiecte care vor consolida securitatea energetică a Republicii Moldova. Memorandumul de Înţelegere între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din cele două state a fost semnat la 21 mai la Chişinău.
Republica Moldova a stabilit opţiunea clară de integrare în Uniunea Europeană şi în piaţa ei internă a energiei. Astfel, accesul pe piaţa europeană a energiei pentru Republica Moldova este o provocare enormă, care va implica costuri majore în partea ce ţine de dezvoltarea interconectărilor şi întărirea infrastructurii energetice interne (gazele naturale şi energia electrică), se spune în nota informativă la hotărârea de Guvern.
„Odată cu semnarea Memorandumului de Înţelegere, se creează premise pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa energetică a Uniunii Europene. Realizarea interconexiunilor pe piaţa de gaze naturale şi energie electrică nu înseamnă renunţarea la alţi furnizori tradiţionali de gaze naturale şi energie electrică, dar asigură diversificarea acestor surse şi securitatea energetică a Republicii Moldova. Considerăm acest proiect unul de importanţă strategică pentru ţară”, a declarat premierul Chiril Gaburici.
Prim-ministrul României, Victor Ponta, a menţionat că “pentru anul 2015 sunt importante proiectele concrete şi realizabile pe termen scurt şi mediu cu privire la interconectarea energetică. Şi anume, să aveţi mereu două surse de gaze şi de energie electrică, pentru ca să aveţi posibilitatea să o accesaţi pe cea care este mai bună şi mai sigură”. „România are resursele necesare şi este capabilă să asigure acest lucru. Companiile noastre de energie au avut, în anul 2014, profituri importante şi putem să investim în Republica Moldova”, a mai adăugat premierul român.
În Memorandumul de Înţelegere, părţile au declarat drept obiective strategice de importanţă naţională următoarele proiecte:
1) Prelungirea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău pe teritoriul Republicii Moldova;
2) Gazoductul Iaşi-Oneşti şi staţiile de comprimare aferente;
3) Realizarea primei interconexiuni de sud Isaccea (România) – Vulcăneşti-Chişinău;
4) Interconectarea electrică Iaşi-Ungheni-Străşeni şi staţia Back-to-Back aferentă;
5) Interconectarea electrică Suceava-Bălţi şi staţia Back-to-Back aferentă.
Selectarea acestor proiecte a fost dictată de faptul că, actualmente, în sectorul electro-energetic există o necesitate critică pentru linii de înaltă tensiune pentru a îndeplini criteriile de siguranţă şi de a creşte capacitatea interfeţei, iar în sectorul gazelor naturale trebuie asigurată diversificarea surselor de aprovizionare, care are la bază îmbunătăţirea interconectărilor de transport cu scopul de a oferi căi alternative de aprovizionare şi un număr mai mare de furnizori alternativi.
Proiectele de interconectare energetică între Republica Moldova şi România urmează să fie realizate în perioada 2015-2018.
Suma necesară pentru realizarea proiectelor este de circa 750 de milioane de euro, dintre care 421 de milioane de euro pe teritoriul Republicii Moldova.
Guvernul speră să obţină aceşti bani de la donatorii şi creditorii externi, care acordă asistenţă la consolidarea securităţii energetice a Moldovei. „Ţara noastră este capabilă să investească în acest moment şi avem resursele necesare să investim în Republica Moldova”, a scris pe o reţea de socializare premierul român, Victor Ponta. Oficialul a vorbit într-un interviu chiar de un miliard de euro pe care este gata România să-l investească în infrastructura energetică.
Însă, deocamdată, Chişinăul mizează, în primul rând, pe sprijinul instituţiilor financiare europene. Guvernul a semnat acordul cu Comisia Europeană în sumă de 10 milioane de euro pentru gazoductul Iaşi-Ungheni, a cărui cost total este estimat la 81 milioane de euro. Studiul de fezabilitate urmează să fie finalizat până în octombrie 2015, iar proiectul urmează a fi realizat după aprobarea studiului. Negocierea acordului de finanţare va demara în trimestrul patru 2015. Potenţialii finanţatori sunt Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). În bugetul de stat pentru acest an sunt prevăzute 300 milioane de lei.
Costul estimativ al interconexiunii de sud Isaccea (România) – Vulcăneşti-Chişinău şi staţia Back-to-Back este de 140 milioane de euro. BERD urmează să stabilească, în iunie 2015, un consultant în vederea realizării studiului de fezabilitate.
Cheltuielile pentru interconectarea electrică Iaşi-Ungheni-Străşeni şi staţia Back-to-Back aferentă sunt estimate la 257 milioane de euro, iar pentru linia Suceava-Bălţi – de 132 milioane de euro. „Pentru aceste două proiecte, oportunitatea şi termenele de realizare sunt dependente de studiul de fezabilitate ce va fi realizat de BERD”, se menţionează într-o notă a Ministerului Economiei. Acesta deja a început discuţiile cu Banca Mondială, BERD şi BEI pentru identificarea surselor de finanţare.
Livrările de gaze din România prin conducta Iaşi-Ungeni au început la 4 martie 2015, cu jumătate de an după darea în funcţiune a gazoductului, la 27 august 2014. În anul 2015 Republica Moldova va importa un milion de metri cubi de gaze, ce va asigura peste 10300 de consumatori din raionul Ungheni şi o parte din raionul Nisporeni. Lucrările de construcţie au durat un an.
Vlad Bercu
