Parlamentul a creat o Comisie specială care va analiza situaţia economico-financiară a întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei” (CFM) şi rezultatul activităţii acesteia în perioada 2010-2020. Raportul urmează să fie prezentat în termen de până la 60 de zile.
Întreprinderea trece prin una din cele mai negre perioade din istoria sa. Situaţia este, într-adevăr, deplorabilă. Nu vorbesc de datoria creditoare a CFM, care se ridica la 459,4 milioane de lei la finele anului 2020. Sau de restanţele salariale (parţial, pentru luna octombrie şi luna noiembrie a anului 2020) care se cifrau la 35,5 milioane de lei, datoriile pentru contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale şi medicale – 26,9 milioane de lei, iar la buget – 5,5 milioane de lei. Sau despre deficitul de mijloace circulante ca urmare a formării datoriilor debitoare care, la situaţia din 30 decembrie 2020, constituiau 275,4 milioane de lei.
Este o situaţie pe care au constatat-o şi deputaţii, şi Curtea de Conturi, situaţie de care vorbesc şi mai marii întreprinderii. Cea mai mare dramă pe care a trăit-o transportatorul feroviar în ultimii ani este că nu s-a ajuns la efectul scontat, deşi au fost elaborate mai multe proiecte, inclusiv de reformare a întreprinderii, s-au luat bani de la instituţii financiare internaţionale pentru a moderniza inclusiv parcul de locomotive, s-au schimbat directorii în speranţa că lucrurile se vor schimba. Iar pandemia a afectat şi mai mult situaţia întreprinderii, tocmai atunci când se aştepta o „însănătoşire” a ei. Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată că în unsprezece luni ale anului trecut fluxul de pasageri a scăzut cu 40 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, iar transportul de mărfuri s-a redus cu 37 la sută. În primăvara anului trecut, din cauza pandemiei, trenurile internaţionale de călători şi o parte din traficul intern de călători a încetat să mai circule. Iar în ultimele zile a fost vehiculată ştirea că ar putea fi suspendată şi circulaţia trenurilor de călători locale, lucru infirmat de administraţia CFM. În prezent, Calea Ferată operează călătorii pe direcţiile Chişinău–Bender, Chişinău–Ungheni şi Bălţi–Ocniţa.
Problemele CFM nu sunt de azi sau de ieri. Prima criză profundă s-a produs în anii 2008-2009. Întreprinderea a resimţit din plin efectele negative ale crizei financiare, a ajuns să nu mai aibă fonduri suficiente pentru investiţii. După anul 2008 până în 2017, veniturile din transporturile feroviare au scăzut cu 42 la sută. Ele au pierdut competiţia cu transportul auto. O soluţie în ultimii ani era considerată divizarea întreprinderii de stat în trei societăţi pe acţiuni distincte „CFM Infrastructură”, „CFM Marfă” şi „CFM Călători”. Ministerul Economiei a elaborat chiar un proiect care prevedea reorganizarea CFM în societăţi comerciale. După implementarea prevederilor proiectului, urma să fie creată Autoritatea Feroviară ca instituţie de autorizare, supraveghere şi control a siguranţei în domeniul feroviar.
Pe parcurs s-au făcut mai multe încercări de a scoate domeniul din criză, în condiţiile în care pe parcursul anilor calitatea serviciilor de transport pasageri se înrăutăţea, majoritatea vagoanelor aveau termenul de exploatare depăşit, iar trenurile circulau cu o viteză de 30-40 kilometri pe oră. La 14 noiembrie 2014, R. Moldova a semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) un acord de credit în sumă de 52,5 milioane de euro. Ministerul Finanţelor, împuternicit să administreze aceşti bani şi să efectueze recreditarea, a cerut CFM să garanteze rambursarea creditului prin gaj. Totodată, potrivit legii, compania nu are dreptul să privatizeze, înstrăineze bunurile sale, folosite pentru funcţionalitatea transportului feroviar, să-l pună în gaj.
Realizarea proiectului cu BERD a întârziat lamentabil. Ca urmare, modernizarea parcului de locomotive s-a produs parţial, iar suma comisionului pentru angajament a ajuns la 328,1 mii de euro.
Primele şase locomotive din cele 12 unităţi, procurate de R. Moldova cu suportul instituţiilor financiare europene, a ajuns la Chişinău abia în iulie 2020. Însă înnoirea parcului de locomotive este doar una din componentele reformei sistemului de transport feroviar, care, la fel ca şi altele, au întârziat. În suspans a rămas modernizarea liniei de cale ferată cu ecartament european pe segmentul Ungheni-Chişinău.
Pandemia nu doar că a amânat unele planuri, dar şi a dus la agravarea situaţiei, în primul rând financiare a CFM. O întreprindere care cândva era de importanţă strategică, a pierdut aproape toate poziţiile pe care le deţinea.
În cadrul şedinţei Comisiei parlamentare de control al finanţelor publice a fost prezentat raportul Curţii de Conturi a R. Moldova privind gestionarea CFM în anii 2018-2019. Curtea de Conturi a constatat abateri în procesul de gestionare, monitorizare, unele activităţi, procese şi proceduri, precum şi tranzacţii, inclusiv tranzacţii cu impact financiar, realizate în perioada anilor 2018-2019, nu au întrunit în totalitate criteriile de conformitate care guvernează această entitate.
Proiectul Investiţional „Restructurarea Căilor Ferate Moldoveneşti”, cu un buget total de 109 milioane de euro, finanţat de BERD şi BEI, a fost practic neimplementat, s-a menţionat în şedinţa comisiei parlamentare. CFM a intrat în etapa de rambursare a tranşelor de împrumut, chiar dacă nici măcar nu a început să aibă venituri de pe urma investiţiilor efectuate pentru procurarea locomotivelor. Directorul general interimar al CFM, Adrian Onceanu, a declarat, însă, în cadrul audierilor în Comisia de control al finanţelor publice, că cele 12 locomotive procurate în cadrul proiectului BERD-BEI şi care au intrat în ţară la 31 iulie, sunt exploatate şi aduc beneficii întreprinderii. O parte din ele au şi trecut testarea tehnică. Acestea sunt folosite pentru tracţiunea mărfii. Cât priveşte partea de infrastructură a proiectului, Onceanu a menţionat că, pe parcursul anului 2020, au fost trecute etapele de licitaţie şi a fost identificată compania câştigătoare.
În ultimul timp a fost vehiculată şi ideea privatizării CFM, însă administraţia acesteia declară categoric că aceasta trebuie să rămână în proprietatea statului. Unii deputaţi afirmă că nu au fost supuse inventarierii bunuri în valoare de aproape 1 miliard de lei (bunuri imobile, terenuri, blocuri case de locuit, creanţe etc.), ca urmare, indicatorii financiari nu reflectă astăzi nici pe departe realitatea.
Aşa sau altfel, comisia creată trebuie să elucideze problemele reale cu care se confruntă CFM, care sunt soluţiile reale de ieşire din criză. Pe cât de realistă a fost analiza ce a precedat semnarea acordului de creditare de milioane de euro? Una este clar, nimeni nu avea cum să ia în considerare crizele care au urmat, în care, fără voia sa, a fost prinsă CFM.
Acum câţiva ani, administraţia CFM a proiectat prognozele stabilităţii financiare a instituţiei în perioada 2018-2031 din perspectiva a trei opţiuni: pesimiste, realiste şi optimiste.
Astfel, opţiunea pesimistă spune că în perioada anilor 2018-2031, întreprinderea nu va fi în măsură să asigure acumularea fondurilor proprii pentru dezvoltarea ulterioară. Potrivit acesteia, fluxul de numerar net va deveni pozitiv abia în anul 2031. Asta pentru că CFM nu poate oferi un nivel mai competitiv al ratelor veniturilor şi al tarifelor pentru activităţile de bază în perioada de prognoză.
Cea de-a doua opţiune – realistă – demonstrează că creşterea competitivităţii CFM va permite întreprinderii să reglementeze nivelul ratelor de venit şi a tarifelor pentru activităţile de bază şi să asigure o creştere constantă a veniturilor. În această opţiune, CFM va fi capabilă nu doar să asigure rambursarea împrumuturilor în perioada de prognoză, dar şi să înceapă acumularea fondurilor proprii pentru dezvoltarea ulterioară a întreprinderii, începând cu anul 2024.
Ultima opţiune este cea optimistă. Aceasta spune că stabilitatea financiară demonstrează că nivelul de competitivitate al transportului feroviar a CFM va permite reglarea nivelului ratelor de venit şi tarifelor pentru principalele tipuri de activităţi, în funcţie de influenţa diverşilor factori de piaţă. CFM va fi capabilă să asigure rambursarea împrumuturilor în perioada prognozată şi, începând cu anul 2022, va începe acumularea fondurilor proprii pentru dezvoltarea întreprinderii.
Pe ce cale va merge, totuşi, CFM?
Vlad Bercu
