Sectorul IT rămâne a fi unul dintre domeniile cele mai dinamice ale economiei. Este un lucru care nu mai trebuie să fie demonstrat prin vorbe. Cifrele vorbesc de la sine. Ponderea sectorului IT a ajuns la 7 la sută din Produsul Intern Brut. Iar ultimele date ale Băncii Naţionale privind conturile internaţionale ale Republicii Moldova în 2019 constată o „creştere semnificativă a exporturilor de servicii de informatică (+32,1 la sută), care în anul 2019 au depăşit exporturile de băuturi alcoolice”.
Se mai afirmă că anume companiile IT s-ar putea adapta mai bine la noua criză provocată de pandemie. Şi că managerii acestor companii sunt pregătiţi într-o mai mare măsură să-şi restructureze afacerile, să vină cu noi abordări. Există aproape o părere generală că anume companiile IT vor evita „internarea” pe timp de criză, adică nu-şi vor opri activitatea. Şi se mai crede că anume acest domeniu îşi va resuscita afacerile.
Ei bine, realitatea e că şi companiile IT suferă pe timp de criză. O confirmă un studiu realizat de Asociaţia Naţională a Companiilor din Domeniul TIC pe un eşantion de 91 de companii.
Astfel, majoritatea participanţilor la studiu au menţionat că principalele dificultăţi cu care se confruntă în urma pandemiei sunt suspendarea contractelor existente (25,3 la sută sau unul din patru contracte au fost suspendate), scăderea cu aproape o treime a cererii pentru serviciile IT şi pentru produsele companiei, munca de acasă a angajaţilor (16,5 la sută), întârzierea plăţilor de la clienţii existenţi pentru serviciile prestate deja (11 la sută). Totodată, a scăzut cererea pentru servicii/produse specifice ale companiei (6,6 la sută), iar companiile acuză restricţiile de circulaţie impuse pe piaţa internaţională (6,6 la sută), arată studiul ATIC.
Principalele provocări pentru următoarea perioadă, la fel de incertă ca şi pandemia şi criza care va urma, sunt reducerea veniturilor, la care au arătat 73,6 la sută din respondenţi, optimizarea cheltuielilor administrative (60,4 la sută). Aproape jumătate (48,4 la sută) din respondenţi spun că este necesară reducerea cheltuielilor pentru angajaţi. Studiul mai arată că printre alte dificultăţi se numără incertitudinea referitor la ziua de mâine, reducerea veniturilor clienţilor, imposibilitatea tuturor angajaţilor de a lucra la distanţă, lipsa personalului în oficiu, dar şi capacitatea redusă de muncă, deoarece trebuie să îngrijească copiii.
Totodată, peste jumătate din reprezentanţii companiilor IT au menţionat cu certitudine că în perioada următoare se aşteaptă la reducerea veniturilor. Mai optimişti sunt însă 17,6 la sută dintre respondenţi care au răspuns că nu se aşteaptă la reducerea veniturilor şi 24,2 la sută au spus „probabil”.
Mai mult, pentru următoarele două trimestre, companiile IT şi startup-urile din domeniu estimează că vânzările se vor reduce considerabil, după cum urmează:
Totodată, 1,5 la sută dintre respondenţi au indicat că deja veniturile li s-au redus cu 97 la sută. La polul opus, câteva companii (1,5 la sută) au menţionat că se aşteaptă la creşteri ale veniturilor, iar această perioadă le poate aduce proiectele necesare pentru dezvoltarea afacerii.
Păstrarea locurilor de muncă este o altă problemă cu care se confruntă orice companie în aceste vremuri. Participanţii la studiu, companiile IT, au răspuns că sunt în stare să menţină activitatea companiei şi în acelaşi timp să-şi onoreze plăţile fără reducerea locurilor de muncă timp de o lună (11%), două luni (18,7%), trei luni (27,5%), o perioadă mai lungă de timp (29,7%), deloc (9,9%), şase luni sau doar cu condiţia tăierilor salariale de 70% (1,1%).
Situaţia de criză cere acţiuni potrivite pentru ajustarea procesului de muncă la noua realitate. Astfel, de la instituirea stării de urgenţă, companiile IT au adoptat o serie de măsuri ce au ca scop depăşirea dificultăţilor cauzate de pandemie. Printre acestea se numără: implementarea politicii privind regimul de lucru la distanţă (93,4 la sută), măsuri de siguranţă şi protecţie (44 la sută), optimizarea cheltuielilor administrative (37,4 la sută), optimizarea salarizării (18,7 la sută). La fel, printre alte măsuri adoptate de companii au mai fost menţionate şi reducerea bugetelor pentru toate departamentele şi îngheţarea salariilor de către un număr infim de companii.
Ce soluţii cred companiile că le vor fi utile în perioada următoare? Participanţii la studiu au menţionat că principalele măsuri care i-ar putea ajuta să depăşească criza ar fi returnarea unei părţi din taxele plătite, suport din partea statului pentru menţinerea angajaţilor în timpul şomajului tehnic, granturi sau împrumuturi pentru dezvoltarea de noi produse, amânarea scadenţei pentru plata impozitelor. Managerii se aşteaptă, de asemenea, la finanţarea companiilor mici şi mijlocii din partea partenerilor externi de dezvoltare, care la rândul lor pot oferi împrumuturi, reducerea impozitelor şi stimulente pentru contractele de închiriere, scăderea costurilor fixe, a celor administrative, reducerea preţurilor pentru chirie. De asemenea, facilităţi fiscale pentru rezidenţii parcurilor IT, suport guvernamental pentru optimizarea costurilor pentru menţinerea angajaţilor, credite avantajoase cu garanţii externe.
La studiul realizat de ATIC au participat 91 de companii, dintre care 46,2 la sută au mai puţin de 10 angajaţi, 35,2 la sută numără până la 50 de oameni, 7,7 la sută au până la 100 de lucrători, 6,6 la sută – până la 200 şi 4,4 la sută dintre firme oferă locuri de muncă pentru mai mult de 200 de persoane.
Până la izbucnirea pandemiei provocate de coronavirusul de tip nou, 62,6 la sută dintre companiile participante la studiu elaborau servicii şi produse destinate pieţelor internaţionale şi 13,2 la sută – pentru piaţa locală. La fel, 24,2 la sută dintre respondenţi au indicat că în portofoliul de clienţi erau reprezentanţi locali şi externi.
Vlad Bercu
