Evoluţia în declin continuu a indicatorilor macroeconomici în anul 2015, cu certitudine, va influenţa creşterea economică în acest an, cel puţin în prima jumătate a anului, potrivit experţilor de la Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE), care au prezentat tendinţele economice ale Republicii Moldova în anul 2015 şi principalii indicatori pentru anul curent.
Cercetătorii economici de la INCE au menţionat că starea socio-politică tensionată din ţară a împins pe plan secundar rezolvarea problemelor, mai ales a celor ce ţin de reformarea societăţii prin implementarea Acordului de liber schimb cu UE. Urmare a acestor tensiuni în societate, s-a înrăutăţit relaţiile cu partenerii internaţionali şi, ca rezultat, a fost sistată acordarea asistenţei din partea acestora. Concomitent, a sporit neîncrederea business-ului faţă de autorităţi, s-a deteriorat activitatea de afaceri, au slăbit instituţiile de piaţă, precum şi cele de drept.
Potrivit directorului INCE, Alexandru Stratan, după doi ani de creştere economică, comparativ înaltă cu ţările din regiune, în anul 2015 economia R. Moldova a pierdut din vitalitate din cauza şocurilor interne şi externe (secetă, scăderea remiterilor şi a comerţului exterior, reformele anemice, incertitudine politică).
Anul 2015 a fost caracterizat de o creştere de 3,6% a PIB-ului în primele două trimestre şi, ulterior, de declinul din următoarele trimestre, când a fost înregistrată o recesiune de 0,5%. “Pe fundalul acestor recesiuni puternice, mersul economiei moldoveneşti va fi unul foarte anemic nu doar pe perioadă scurtă, dar şi pe termen mediu”, a estimat Stratan.
Potrivit directorului INCE, principala contribuţie la creşterea Produsului Intern Brut (PIB), în anul 2015, a revenit activităţilor financiare şi de asigurări. Astfel, volatilitatea înaltă a leului şi deprecierea monedei naţionale cu aproximativ 34% faţă de dolar SUA, au amortizat descreşterea PIB-lui şi au contribuit la încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor, dar şi descreşterea deficitului balanţei comerciale.
Totodată, reducerea remiterilor, precum şi a capacităţii de cumpărare a populaţiei au influenţat în scădere toate componentele de utilizări ale PIB-ului. Ca urmare, consumul intern şi formarea de capital au imprimat o reducere cu 2,1% şi, respectiv, 2,7%.
Dacă după expirarea primului trimestru, doar două poziţii, exportul şi importul, erau în scădere, apoi spre finalul anului au fost înregistrate rezultate negative la aproape toată gama de poziţii. Astfel, indicele producţiei agricole a constituit doar 86,2%, ritmuri negative fiind consemnate şi în celelalte ramuri: comerţul cu amănuntul (-6,4%), activitatea de construcţii (-12,5%), cantitatea de mărfuri transportate (-18%), investiţiile în active materiale pe termen lung (-8,9%). De aici reiese că în anul 2015 PIB-ul a fost influenţat de descreşterea tuturor ramurilor şi sferelor sectorului real, a opinat directorul INCE.
Potrivit acestuia, deşi anul trecut investiţiile străine directe (ISD) au fost în creştere, nu este de ignorat faptul că baza de comparaţie a acestora este foarte mică şi sporul ISD reprezintă cu mai puţin de 70% faţă de anul 2008, de precriză. “Toate acestea demonstrează că suntem destul de neatractivi, iar problemele din sectorul bancar, cât şi situaţia politică incertă din ţară, îi sperie pe investitori să vină în R. Moldova”, a afirmat Stratan.
Industria prelucrătoare a fost unica ramură care a înregistrat indici pozitivi în anul 2015, având o creştere de 2,3%, în timp ce industria alimentară a avut descreşteri. “Ca şi în 2014, aproape 2/3 din creşterea industrială în 2015 a fost asigurată de întreprinderile orientate preponderent spre export şi care aparţin, în mare parte, investitorilor străini”, a mai adăugat directorul INCE.
“Per general, putem spune că funcţionalitatea statului a fost pusă sub semnul întrebării şi suplimentar tuturor evenimentelor, am avut parte şi de un an climateric nefavorabil pentru sectorul agrar. Semnalele intrării în criză s-au făcut observate chiar de la începutul anului 2015, care s-au intensificat pe parcurs. Dacă după primul trimestru datele statistice arătau că doar doi indicatori macroeconomici erau pe minus (export şi import), apoi după primul semestru pe minus au intrat cinci poziţii, după nouă luni – 7 poziţii, iar în final, anul 2015 a fost încheiat cu o recesiune de -5%, fiind înregistrate scăderi pe majoritatea poziţiilor”, a precizat cercetătorul economic Alina Ceban.
“Factorii care au declanşat recesiunea din 2015 sunt precondiţii ca această criză să aibă repercusiuni mai puternice chiar şi de lungă durată comparativ cu criza din 2009”, a menţionat expertul.
Specialiştii de la INCE au elaborat două scenarii de prognoze privind evoluţia economiei în acest an: optimist şi pesimist. Scenariul optimist presupune o evoluţie favorabilă a indicatorilor macroeconomici şi o creştere de 1,2% a economiei moldoveneşti, în situaţia în care va fi un an favorabil pentru agricultură, care va înregistra un spor al producţiei nu mai mic de 9%, vor creşte investiţiile cu 3,5 la sută, exporturile cu 7% şi, respectiv, importurile cu 6,7 la sută.
“Scenariul optimist prevede că situaţia social-politică în ţară va fi relativ stabilă, fără devieri excesive de la normalitate”, a subliniat Alina Ceban.
Scenariul pesimist prevede o recesiune de 1,6% a PIB-ului şi scăderi pe alţi indicatori macroeconomici. Ipoteza scenariului pesimist se bazează pe o creştere mai mică a producţiei agricole de 7,5% şi o scădere a producţiei industriale în mărime de 3%. Calculele respective au fost obţinute “având în vedere trendul extrem de negativ din ultimele luni ale anului 2015, care va continua şi în prima jumătate a anului 2016”. O altă supoziţie este că investiţiile vor creşte cu doar 0,4%, serviciile vor scădea cu 1 la sută, iar exporturile şi importurile vor scădea cu 3,4 la sută şi, respectiv, 4,7 la sută.
În cazul scenariului pesimist, pe lângă declinul din unele domenii, cercetătorii admit “o evoluţie socio-politică tensionată cu posibile proteste şi tulburări masive, ce nu vor favoriza creşterea economică. O altă supoziţie a scenariului pesimist este că nu vor fi realizate reformele necesare şi nu va fi recuperată, cel puţin, o parte din miliardul furat”.
Pe de altă parte, conform ambelor scenarii de prognoze, urmează să se reducă remiterile cetăţenilor moldoveni de peste hotarele ţării. Astfel, potrivit scenariului optimist, acestea vor scădea cu 30 mln USD, iar în cazul în care se va confirma scenariul pesimist, remiterile se vor micşora cu 80 mln USD.
Şi moneda naţională va continua să se devalorizeze, conform prognozelor INCE. Astfel, conform variantei optimiste, pentru anul 2016 este prognozat un curs de 20 de lei pentru un dolar SUA şi de 21 de lei, în cazul variantei pesimiste.
Specialiştii Institutului estimează că “menţinerea cursului valutar va reprezenta o provocare mai mare, în acest an, pentru autoritatea monetară”. Principalele influxuri de valută (exporturile şi remiterile) se estimează că vor avea o evoluţie descendentă, iar în cel mai bun caz, una temperată. Astfel, oferta mai mică de valută din ţară va crea presiuni suplimentare asupra cursului valutar.
Directorul INCE, Alexandru Stratan, a menţionat că deşi ambele scenarii au şanse să se realizeze, totuşi “mizează pe creşterea în agricultură de aproape 9 la sută, ceea ce va duce economia ţării pe plus”.
În acelaşi timp, directorul INCE a afirmat că “semne de îngrijorare deja trezesc rezultatele înregistrate în primele două luni ale acestui an, care atestă că transportul de mărfuri s-a redus cu peste 13%, exporturile au scăzut cu peste 18%, iar importurile – cu peste 13%”.
O altă tendinţă alarmantă este că importurile încep să depăşească exporturile. Şi industria, care a fost “colacul de salvare” în 2016 începe să intre în declin, conform datelor pentru primele două luni ale acestui an, cu o scădere de 2,3%.
Lilia Alcază
