Garanţia de stat de 14,12 miliarde de lei pentru Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială va fi transformată în datorie publică, iar cheltuielile pentru deservirea ei urmează a fi incluse în bugetul pentru anul 2016.
“Din punct de vedere moral, nu este bine ca datoriile unor bănci private să fie puse pe umerii plătitorilor de impozite. Banii vor fi luaţi din buget şi vor fi alocaţi mai puţini bani pentru toate sectoarele ţării. Termenul pentru rambursarea datoriei se estima la 15 ani, însă FMI cerea un termen de cinci ani”, a explicat analistul economic Ion Tornea.
La rândul său, fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, declară că jaful de la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială este achitat de către consumatorii de energie electrică şi gaze naturale. “Scumpirea energiei electrice şi a gazului se datorează exclusiv deprecierii monedei naţionale, care a fost provocată de jaful de la BEM. Vom achita în plus 2,8 miliarde de lei: 1,7 miliarde de lei – pentru energia electrica şi 1,1 miliarde de lei pentru gaz. Jaful de la BEM, din ceva abstract, se transformă în achitări lunare efectuate de fiecare din noi”.
Ministerul Finanţelor spune că autorităţile urmează să ramburseze cele 14 miliarde de lei Băncii Naţionale acordate BEM, Băncii Sociale şi Unibank începând cu anul 2016. Între timp, Guvernul va elabora un proiect de lege prin care garanţiile acordate în două rânduri BNM de către Guvernele Leancă şi Gaburici, pentru salvarea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank, vor fi convertite în datorie publică. “S-a ajuns la propunerea de a include în bugetul de stat pentru 2016 o cheltuială de 5 la sută din valoarea totală a datoriei care şi-o asumă Guvernul, ceea ce va constitui în jur de 680 milioane de lei”, a precizat Arapu la şedinţa Comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe.
Cele trei bănci aflate în dificultate au fost creditate direct de către Banca Naţională a Moldovei cu 14,12 miliarde de lei, după ce a instituit administrare specială pe 28 noiembrie 2014.
Economiştii susţin că, estimativ, anual din bugetul ţării vor fi alocate 2 miliarde de lei pentru rambursarea creditului acordat băncilor devalizate.
Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au fost devalizate de un miliard USD, iar BNM le-a creditat cu 14,8 miliarde de lei sub garanţia Guvernului. Pe 16 octombrie 2015, cele trei bănci au rămas fără licenţă şi au intrat în procedura de lichidare.
Banca Naţională susţine că cele trei bănci aflate în proces de lichidare nu au capacitatea de a rambursa creditele de urgenţă, iar credite vor fi convertite în valori mobiliare de stat (VMS), iar pentru acest lucru e nevoie de adoptat legea bugetului pentru anul 2016.
Creditele de urgenţă au fost utilizate pentru returnarea depozitelor persoanelor fizice şi juridice de la aceste trei bănci, precum şi a depozitelor interbancare rezidente şi a creditelor primite de la instituţiile financiare internaţionale.
După retragerea licenţelor celor trei bănci şi începerea procedurii de lichidare forţată a lor, aceste credite au devenit scadente. BNM nu va mai acorda alte credite de urgenţă pentru aceste trei bănci.
Instituţiile financiare internaţionale atenţionează că, în urma convertirii creditelor acordate celor trei bănci, datoria de stat va creşte la 50% din PIB.
Deocamdată nu s-a ajuns la o formulă care să arate pentru ce perioadă de timp va fi reeşalonată datoria care va fi inclusă în bugetul ţării.
Includerea creditelor în datorie de stat este şi o condiţie a FMI, care mizează pe o perioadă de cinci ani pentru rambursarea creditului, iar dobânda la VMS să nu fie mai mică faţă de cea de piaţă.
În prezent, preţul VMS pentru un an este de 26,19%. Ministerul Finanţelor explică dobânda înaltă la VMS ca urmare a crizei din sectorul bancar şi a politicii monetare austere. Totodată, acest lucru a avut un impact negativ asupra pieţei primare a VMS, reducând cererea faţă de VMS din partea sectorului bancar, pe de o parte, şi majorând dobânzile la VMS, pe de altă parte. Astfel, emiterea VMS (în bază netto) în anul 2015 se estimează a fi “0”, faţă de 600 mil. lei în bugetul aprobat.
Fostul ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţa, susţine pe blogul său că injectarea a aproape 15 miliarde de lei de la BNM, sub formă de credite de urgenţă, s-a făcut fără o bază legală solidă, dar şi în cunoştinţă de cauză că mijloacele oferite cu garanţia Guvernului celor trei bănci nu se vor întoarce la BNM (un fel de „credite neperformante” de la BNM).
“Astfel, problemele mari create în aceste trei bănci, intenţionat şi în interesul anumitor grupuri apropiate sau chiar afiliate acţionarilor oficiali, dar şi beneficiarilor finali netransparenţi ai acestor trei bănci, au fost transpuse valoric, prin garanţia emisă de Guvern, pe umerii contribuabililor, care nu au nici o vină şi nu au implicaţii în cele întâmplate. Acţionarii, persoanele afiliate şi beneficiarii finali ai acestor fărădelegi (după ce şi-au retras şi depozitele rămase) acum îşi vor aştepta rândul să-şi recupereze poate şi contravaloarea din comercializarea activelor, urmare a procedurilor de lichidare”, spune fostul ministru de Finanţe.
Negruţa susţine că pentru soluţionarea problemei privind creditele-urgenţă acordate celor trei bănci, “să nu fie admisă activarea garanţiei de stat deja emisă pentru cele aproape 15 miliarde de lei înainte de clarificarea aspectului legalităţii emiterii acestei garanţii. Astfel se va evita preluarea datoriilor celor trei bănci faţă de BNM la datoria de stat şi se va evita împovărarea contribuabililor mulţi ani înainte. Va fi mult mai greu de recuperat banii contribuabililor, dacă garanţia va deveni activă, iar ulterior se va stabili ilegalitatea emiterii acesteia în 2014 şi 2015”.
Potrivit lui, ca urmare a recuperărilor efectuate de către administratorii de lichidare în favoarea BNM, suma de 15 miliarde de lei se va reduce. Dacă în urma recuperărilor, la finalul procedurii de lichidare, o parte din suma creditelor de urgenţă de la BNM va rămâne nestinsă – doar atunci suma restantă, să fie subiect de soluţionare între BNM şi Ministerul finanţelor. Doar în cazul stingerii integrale a datoriilor faţă de BNM să se treacă la stingerea pretenţiilor financiare ale altor creditori ai celor trei bănci.
La sfârşitul anului 2015, ponderea soldului datoriei de stat în PIB se va micşora cu 0,6 p.p. şi la situaţia din 31 decembrie 2015 va constitui 31,3% din PIB. În structura datoriei de stat, la finele anului 2015, ponderea datoriei de stat externe va constitui 81,4 la sută, iar a datoriei de stat interne – 18,6 la sută.
În valori nominale, la situaţia din 31 decembrie 2015, soldul datoriei de stat interne va constitui 6 982,2 mil. lei. Ponderea soldului datoriei de stat interne în PIB va constitui 5,8 la sută. Micşorarea cu 600,0 mil. lei a soldului datoriei de stat interne faţă de cel iniţial planificat este cauzată de micşorarea emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară. Conform estimărilor, soldul datoriei de stat externe, la situaţia din 31 decembrie 2015, va constitui 1 488,0 mil. dolari SUA. Ponderea soldului datoriei de stat externe în PIB va constitui 25,8 la sută.
Majorarea cu 15,6 mil. dolari SUA a soldului datoriei de stat externe faţă de cel iniţial planificat este cauzată de majorarea intrărilor de împrumuturi de stat externe şi fluctuaţia cursului de schimb. Soldul garanţiilor de stat externe la situaţia din 31 decembrie 2015 va constitui zero.
Victor URSU
