Au vrut o casă. Au investit zeci de mii de euro, adunând bănuţ cu bănuţ, ba chiar şi s-au împrumutat. Visau ziua când vor trece într-o casă nouă.
Într-o bună zi li s-a spus că firma care construia imobilul a intrat în faliment. Că visul li s-a spulberat. Casa nu este terminată şi nu se ştie dacă lucrările vor fi finalizate vreodată.
Este o realitate amară pe care o trăiesc sute de oameni. 10 sau 15 ani în urmă, când unele companii de construcţie, cu doar câteva sute de lei capital, se aventurau să ridice blocuri pe banii cetăţenilor, mulţi experţi în imobiliare anticipau această situaţie. O situaţie care pe atunci se întâmpla în Federaţia Rusă, Ucraina. Erau proiecte “construite” ca nişte bule de săpun. “Fenomenul” a ajuns în Republica Moldova mai târziu, deşi primele semne apăruse acum cinci-şase ani sau poate chiar mai devreme.
În săptămâna trecută, Centrul Naţional Anticorupţie anunţa că “trei membri ai unui grup infracţional, specializat în însuşirea mijloacelor băneşti încasate în baza contractelor de investiţii pentru construcţia blocurilor locative cu mai multe nivele, au fost reţinuţi de angajaţii Direcţiei de combatere a crimei organizate a Inspectoratului Naţional de Investigaţii în comun cu Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale şi ofiţerii Direcţiei Generale Urmărire Penală”.
În perioada anilor 2007–2015, suspecţii, conducând activitatea a două societăţi comerciale, sub pretextul construcţiei complexului locativ „Palmiere şi Stele” din strada Ginta Latină 8, municipiul Chişinău, au primit de la mai multe persoane fizice, sub formă de investiţii pentru locuinţe, mijloace băneşti în sumă de peste 4 milioane euro, care au fost folosite neconform destinaţiei, în scopuri personale, pentru restituirea creditelor contractate şi altele.
O mare parte din sumele băneşti au fost primite de unul din membrii grupului infracţional cu eliberarea unor recipise. Mijloacele băneşti, primite în numerar, au fost depuse pe contul unei alte întreprinderi, din numele membrului grupului-fondator al întreprinderii în cauză, sub forma investiţiilor personale şi nu a investitorilor reali. Respectivii investitori nu dispun de careva acte confirmative cu privire la achitarea mijloacelor băneşti pentru construcţia apartamentelor.
În scopul camuflării acţiunilor criminale, membrii grupului infracţional au admis în mod intenţionat şi au favorizat înregistrarea procedurii de insolvabilitate a ambelor întreprinderi, incluzând în tabelul creanţelor a unor sume esenţial micşorate faţă de cele transmise de persoanele fizice care au încheiat contracte de investiţii, constata CNA. Şi acesta nu este unicul caz.
Reglementează oare statul raporturile dintre companiile de construcţii şi cetăţenii-investitori? Sunt suficiente măsurile întreprinse de autorităţi pentru a apăra interesele cetăţenilor care investesc în construcţia apartamentelor? Cu ce probleme se confruntă persoanele care încredinţează mijloacele băneşti în companiile de construcţii care devin insolvabile? Ce acţiuni se impun de urgenţă pentru a îmbunătăţi starea de lucruri şi diminua riscurile investiţiilor în construcţia spaţiului locativ?
La aceste şi alte întrebări au răspuns participanţii la masa rotundă organizată recent de Transparency International Moldova. Concluzia la care s-a ajuns e cu adevărat tristă. Problemele din domeniul construcţiilor spaţiului locativ din mijloacele cetăţenilor s-au agravat în ultimii ani. Peste 30 companii de construcţii au falimentat fără a finaliza proiectele, ceea ce a dus la prejudicierea investitorilor, mulţi din ei rămânând şi fără apartamente, şi fără mijloacele investite. Practic fiecare al cincilea bloc locativ monitorizat de Inspecţia de Stat în Construcţii ar fi cu probleme.
De ce se întâmplă aşa? Cât ar părea de dur, dar deseori o parte din vină o poartă chiar acei care au investit în imobile. Astfel, un sfert din respondenţi nu s-au informat suficient despre activitatea companiilor de construcţii cărora le-au încredinţat banii. Majoritatea respondenţilor află despre ofertele companiilor de construcţii din publicitate, însă aceasta nu conţine careva date despre activitatea companiei. Aproape jumătate din interlocutorii care s-au adresat la diferite autorităţi ale statului pentru a rezolva problemele, nu le-au soluţionat.
Este adevărat că nici statul nu protejează dreptul acestor oameni. Nu există prevederi legale care ar apăra drepturile cetăţenilor-investitori şi ar responsabiliza companiile de construcţii. Rămâne înaltă corupţia în domeniul construcţiilor, în special la eliberarea autorizaţiilor de construcţii, certificatelor de urbanism şi darea în exploatare a blocurilor de locuit. Sunt ţesute scheme criminale care utilizează contrar destinaţiei banii colectaţi de la cetăţeni. Unele apartamente sunt vândute de două-trei ori.
Milioane de euro s-au dus pe vânt sau au fost scoase prin judecăţi cu greu din gura de lup a celor care au făcut mari promisiuni dar nu le-au respectat.
Statul trebuie să intervină pentru a remedia în regim de urgenţă situaţia în domeniul construcţiilor de locuinţe din mijloacele cetăţenilor-investitori, fiind necesare, în special:
– elaborarea unei legi speciale care ar reglementa activitatea companiilor de construcţii la încheierea şi realizarea contractelor de investiţii din mijloacele cetăţenilor (stabilirea condiţiilor pentru licenţierea activităţii companiilor; instituirea unui capital social minim adecvat pentru companii; instituirea cerinţelor privind dispunerea de către companiile de construcţii a garanţiilor pentru buna executare a contractelor de investiţii; efectuarea decontărilor prin bănci etc.);
– îmbunătăţirea cadrului legal aferent şi implementarea altor măsuri, în special, modificarea şi completarea Legii cadastrului bunurilor imobile, modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii;
– înăsprirea răspunderii factorilor de decizie din companiile de construcţii prin lărgirea spectrului de încălcări care ar trebui calificate ca şi contravenţii, atribuirea Inspecţiei de Stat în Construcţii a competenţei de constatare a contravenţiilor; instituirea răspunderii penale pentru înşelarea sau prejudicierea cetăţenilor prin fraudarea proiectelor de construcţie a locuinţelor din investiţiile cetăţenilor, precum şi pentru insolvabilitatea fictivă a companiilor de construcţii;
– desfăşurarea campaniilor de informare şi sensibilizare a cetăţenilor privitor la investirea mijloacelor proprii în construcţia locuinţelor.
Biroul Naţional de Statistică (BNS) a făcut publice, la sfârşitul săptămânii trecute, rezultatele Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2014.
Potrivit recensământului, din 959,2 mii gospodării casnice înregistrate, 957,7 mii (99,8%), locuiau în case individuale, înşiruite sau apartamente. În anul 2014, în locuinţe aflate în proprietate privată locuiau 949,5 mii gospodării sau 99,0% din total şi doar aproximativ 7 mii sau 0,7% – în locuinţe de stat (municipale).
Numărul total al locuinţelor se ridică la 1 259 207, dintre care 85 la sută sunt ocupate. 99 la sută din imobile sunt private. Datele mai relevă că 79 la sută dintre moldoveni locuiesc în apartamente. Numărul gospodăriilor care au baie sau duş a crescut de la 27,3 la sută din totalul populaţiei în 2004, la 48,3 la sută în 2014.
În perioada dintre ultimele două recensăminte, mărimea medie a suprafeţei totale de locuit care îi revine unei persoane s-a majorat de la 22,5 metri pătraţi, până la 23,3 metri pătraţi. În medie, unei persoane îi revine o cameră de locuit, cu o mică diferenţă între mediul urban şi rural de 0,1 p.p. în favoarea locuitorilor de la sate.
Vlad Bercu
