Anul trecut, moldovenii posesori de carduri ale băncilor din Republica Moldova au cheltuit 20,03 milioane lei (extrageri de numerar şi plăţi fără numerar de pe card). Iar retragerile de numerar s-au majorat cu 11,9% în anul 2012 comparativ cu 2011, potrivit ultimelor statistici ale Băncii Naţionale a Moldovei.
Deşi plăţile fără numerar au avut o ascensiune destul de mare de 39,4% pe parcursul anului trecut şi au constituit 868,03 mii lei, totuşi moldovenii continuă să prefere retragerile în numerar, care au constituit 19,17 mil. lei. Totodată, în anul 2012, valoarea operaţiunilor cu cardurile emise în Republica Moldova efectuate în străinătate s-a cifrat la 1,29 milioane lei, dintre care retragerile în numerar au fost de 340 mii lei, iar plăţile fără numerar 956,41 mii lei.
Datele BNM relevă că în 2012, valoarea operaţiunilor cu carduri emise în străinătate efectuate în Republica Moldova s-a cifrat la 2,39 mil, lei, mai mult cu 35,5% faţă de anul 2011, iar retragerile în numerar au constituit 1,44 mil. lei, pe când plăţile fără numerar au însumat 948,32 mii lei.
Chiar dacă numerarul este preferat de moldoveni, numărul cardurilor bancare a crescut anul trecut cu 11%, la 1,01 mil. unităţi, ceea ce denotă faptul că totuşi moldovenii preferă să-şi păstreze banii pe carduri, în timp ce majoritatea plăţilor preferă să le facă în cash.
În Republica Moldova numărul bancomatelor a crescut cu 8,6%, sau cu 924 de unităţi, terminale POS (terminalul este un mijloc tehnic utilizat pentru achitarea bunurilor şi serviciilor prin intermediul cardurilor bancare) – 9,362 mii, iar imprintere (dispozitiv mecanic destinat operaţiunilor cu cardurile bancare) – 92 unităţi.
Potrivit unui studiu Gallup, în Republica Molodva piaţa cardurilor este slab dezvoltată, iar cele mai multe carduri şi dezvoltată reţea de terminale este în principalele oraşe ale ţării. Astfel potrivit informaţiilor Gallup, ţara noastră este plasată în aceeaşi listă cu Republicile Arabe Egipt, Pakistan, Senegal unde mai puţin de 2 la sută din adulţi au un card de credit.
Totodată, 18% din populaţia adultă din R. Moldova are cel puţin un cont bancar la o instituţie financiară oficială, şi 2% deţine un card de credit. Aproximativ 6 la sută din populaţia adultă îl folosesc pentru a primi plăţi salariale, iar 1% pentru transfer de remitenţe. În acelaşi timp, doar 6% din populaţia R. Moldova au luat un împrumut de la o instituţie financiară, în timp ce 42% au împrumutat de la membrii familiei şi de la prieteni în ultimele 12 luni.
Pentru comparaţie, la nivel mondial, în medie, 89% din adulţi din ţările dezvoltate (cu un PIB de 12,276 dolari sau mai mult pe cap de locuitor) au un cont bancar, comparativ cu o medie de 41% în economiile în curs de dezvoltare. Cei care nu şi-au deschis un cont, în majoritatea cazurilor, declară că nu au destui bani să o facă.
Cele mai utilizate carduri în Republica Moldova sunt cele ale sistemelor de plăţi Visa şi MasterCard. Mulţi oameni confundă aceste două companii, însă ele sunt diferite şi ambele îşi realizează profitul prin procesarea tranzacţiilor. Există şi alte companii precum: Discover, Diners şi American Express, însă popularitatea şi utilizarea produselor lor este inferioară celor de la Visa şi Mastercard. Tranzacţiile ce se fac cu ajutorul Visa şi Mastercard ajung la 90,24% din cota totală pe piaţă, iar numărul cardurilor ajunge la 52,14% din numărul global al cardurilor bancare ce se află în circulaţie.
Totodată, oferind clienţilor posibilitatea de a plăti cu cardul, comerciantul îi face pe aceştia să nu se limiteze doar la banii pe care îi au în portofel, ci la întreaga sumă de pe contul din bancă. Astfel, sporeşte volumul cumpărăturilor, însă în acelaşi timp, sporesc şi cheltuielile populaţiei şi sunt descurajate economisirile. O altă latură vulnerabilă ar fi amplificarea fraudelor electronice şi încălcarea dreptului la intimitate al clienţilor din cauza ţinerii evidenţelor privind tranzacţiile electronice.
Anterior, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a menţionat că popularitatea scăzută a plăţilor fără numerar în Moldova se explică prin existenţa unei cote substanţiale a economiei tenebre şi dorinţa companiilor de a ascunde cifrele de afaceri reale şi, respectiv, a se eschiva de la achitarea impozitelor. Astfel, aceste companii nu se grăbesc să implementeze sistemele de plăţi fără numerar, deoarece aceasta va spori transparenţa activităţii lor pentru organele fiscale, fapt ce va duce la majorarea plăţii impozitelor. În calitate de măsură pentru stimularea plăţilor fără numerar prin intermediul cardurilor bancare, Dorin Drăguţanu a propus reducerea impozitului pe venit pentru companiile care operează cu această modalitate. Potrivit guvernatorului BNM, la etapa iniţială aceasta ar putea reduce veniturile în buget, însă pe viitor măsura respectivă va duce la majorarea acumulărilor la buget din contul creşterii sumelor, parvenite de la achitarea impozitelor.
Totodată, experţii financiari susţin că utilizarea activă a cardurilor bancare pentru efectuarea plăţilor fără numerar va reduce masa monetară şi volumul banilor aflaţi în circulaţie, va reduce rata inflaţiei şi va spori transparenţa plăţilor.
În cadrul seminarului cu tema „Promovarea plăţilor fără numerar”, viceguvernatorul BNM, Emma Tăbîrţă, a făcut referinţe la plăţile fără numerar în calitate de instrument eficient de stimulare a economiei şi ca element indispensabil bunei funcţionări a pieţei financiare din RM. De asemenea, a confirmat promovarea plăţilor respective drept una din priorităţile activităţii băncii centrale, constatând majorarea semnificativă în ultimul timp a volumului de numerar în circulaţie ce creează premise pentru creşterea economiei tenebre, la fel, afectarea venitului Bugetului de Stat şi a eficienţei politicii monetare. În acest context, Banca Naţională a organizat o întâlnire de lucru cu Visa Inc. şi reprezentanţi ai structurilor de stat, pentru a pune în discuţie metodele de dezvoltare a plăţilor fără numerar în RM.
Într-o vizită a reprezentanţilor Visa Inc. în Moldova, aceştia spuneau că R. Moldova este o piaţă importantă şi vor colabora strâns şi în continuare cu organele de stat şi participanţii pieţei plăţilor fără numerar din Republica Moldova, în scopul dezvoltării plăţilor electronice în teritoriu. Împărtăşirea experienţei de 50 de ani, acumulată de Visa Inc. pe parcursul activităţii sale în 200 de ţări ale lumi, are un potenţial de contribuţie în acest sens. Existenţa unui sistem eficient şi competitiv de plăţi fără numerar prezintă avantaje atât pentru consumatori şi întreprinderile comerciale/prestatoare de servicii, cât şi pentru comunitatea bancară, pentru economie, în general. Pe termen lung, trecerea la plăţile electronice contribuie la creşterea eficienţei financiare a pieţei, reducerea economiei tenebre, dezvoltarea stabilă şi dinamică a economiei şi integrarea acesteia în sistemul financiar global. Conform aprecierilor Moody’s (Moody’s Economy. com, ianuarie 2010), fiecare procent suplimentar de utilizare a cardurilor de plată majorează PIB-ul mondial cu 15 mlrd dolari SUA.
Legea cu privire la plăţile fără numerar este în concordanţă cu normele europene şi stabileşte cerinţe faţă de activitatea prestatorilor de servicii de plată, condiţiile şi modul de licenţiere a societăţilor de plată, societăţilor emitente de monedă electronică şi a furnizorilor de servicii poştale în calitate de prestatori de servicii de plată, regimul privind transparenţa condiţiilor de prestare a serviciilor de plată, drepturile şi obligaţiile prestatorilor de servicii de plată în contextul prestării serviciilor de plată cu titlu profesional şi ale utilizatorilor serviciilor de plată, supravegherea prudenţială a prestatorilor de servicii de plată şi a emitenţilor de monedă electronică, modul soluţionării reclamaţiilor în legătură cu serviciile de plată. Prezenta lege are ca scop stabilirea unui cadru legal uniform în vederea promovării activităţii eficiente şi competitive pe piaţa de prestare a serviciilor de plată şi a protejării drepturilor şi intereselor legitime ale utilizatorilor serviciilor de plată şi ale deţinătorilor de monedă electronică.
Vitalie Arvinte, şef Departament marketing, Comunicare şi Comunitate al BCR Chişinău:
E nevoie de timp ca în Republica Moldova numerarul să fie înlocuit de plăţile cu cardul
O parte din populaţie e obişnuită să primească salariul pe card după care să-l retragă, în ciuda faptului că băncile promovează activ toate tipurile de carduri pentru care pot opta doritorii. Totuşi e nevoie de timp ca în Republica Moldova numerarul să fie înlocuit de plăţile cu cardul. Însă, acelaşi lucru nu se întâmplă şi în cazul celor care merg peste hotare preferând să facă achitările prin intermediul cardurilor bancare din cauza comisioanelor şi taxelor mari percepute la extragerea numerarului de la bancomate.
Cardul bancar oferă siguranţă, accesibilitate şi, pot spune, că în ultima perioadă se atestă o majorare a numărului cardurilor cu cip, care exclud posibilitatea clonării şi extragerea frauduloasă a numerarului. În acelaşi timp, băncile continuă să vină cu produse noi pe piaţă. De exemplu, BCR a lansat mai multe tipuri de carduri pe lângă cele Master şi Maestro. Noile tipuri de carduri sunt Visa şi sunt destinate pentru diferite categorii de populaţie: studenţi, oameni de afaceri şi VIP-uri, care diferă prin planurile tarifare.
Totodată, companiile străine, care vin în Republica Moldova optează pentru cardurile bancare, ceea ce contribuie în esenţă la dezvoltarea pieţei cardurilor dar şi la creşterea educaţiei financiare a populaţiei.
Adrian Lupuşor, cercetător economic la centrul Analitic Expert Grup:
În multe cazuri firmele acceptă intenţionat doar plăţi în numerar pentru a se eschiva mai uşor de plata unor impozite
Cred că sunt 3 cauze majore ce limitează plăţile cu cardul bancar. În primul rând, nu este bine dezvoltată infrastructura de acceptare a acestor carduri bancare, ceea ce determină oamenii să plătească în numerar, chiar dacă sunt dispuşi să o facă cu cardul. În acest context, haideţi să ne imaginăm cum am putea plăti cu cardul la piaţa centrală. O bună parte din populaţie pur şi simplu nu este obişnuită cu ideea plăţilor cu cardul, deci este o problemă legată de adaptare şi familiarizare cu acest instrument. Evaziunea fiscală: în multe cazuri firmele intenţionat acceptă doar plăţi în numerar pentru a se eschiva mai uşor de plata unor impozite. În acest sens, sunt cazuri când firmele acordă reduceri doar la plata în numerar.
Victor URSU
