În Republica Moldova, veniturile populaţiei sunt de câteva ori mai mici faţă de cele ale europenilor, iar cheltuielile pentru alimente se ridică la aproape jumătate din veniturile lunare ale populaţiei, în timp ce media europeană este de 61%.
Potrivit datelor BNS, cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul I 2013 au constituit în medie 1656,1 lei pentru o persoană, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 9,6%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 5% mai mult comparativ cu trimestrul I 2012.
Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată tradiţional necesarului de consum alimentar – 43,4%.
Pentru comparaţie, după cum arată datele Eurostat, Danemarca are cele mai mari cheltuieli pentru alimente, de 143%, urmată de Suedia – 124%, Austria – 120%, Finlanda – 119%, Irlanda – 118% şi Luxemburg cu 116%. Cele mai puţine cheltuieli pentru mâncare le au cetăţenii Lituaniei – 77%, Bulgariei – 68%, României 67% şi Poloniei – 61%.
În mediul urban din Republica Moldova, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 41,0% din cheltuielile lunare de consum (40,6% în trimestrul I 2012), iar la sate – 45,9% (47,3%). Populaţia urbană a cheltuit mai mult pentru întreţinerea locuinţei (19,9% faţă de 16,7% în mediul rural), transport (5,7% faţă de 3,4%), servicii de comunicaţii (4,8% faţă de 4,2%), servicii de agrement (1,8% faţă de 0,8%) şi pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (3,0% faţă de 0,6%).
În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 89,9%, celor în natură le revine respectiv 10,1%. În gospodăriile urbane, cheltuielile în natură constituie 3,5% din total cheltuieli de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social), iar în cazul gospodăriilor rurale, 17,1% din cheltuieli reprezintă consumul produselor obţinute din activitatea individuală agricolă.
În primul trimestru din 2013, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie 1559,8 lei pentru o persoană pe lună, fiind în creştere cu 8,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 3,9%.
Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 42,5% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în descreştere faţă de trimestrul I 2012 cu 1,4 puncte procentuale.
În trimestrul I 2013, prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 19,4% sau cu un punct procentual mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu reprezintă 15,5% din veniturile populaţiei, inclusiv 9,1% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 6,4% – veniturile din activitatea individuală non-agricolă.
Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 16,6% din total venituri, iar contribuţia acestora este cu 1,1 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Potrivit datelor Bănci Mondiale, 61% din populaţia Republicii Moldova trăieşte cu 60 de lei pe zi, iar 22% din cetăţeni trăiesc cu 31,35 de lei pe zi.
În ceea ce priveşte distribuţia veniturilor în consum, 45,27% din populaţia ţării face parte din clasa medie, 21,73% din populaţie trăieşte sub veniturile populaţiei din clasa medie, 15,35% sunt la limita veniturilor utilizate pentru consum, iar 6,77% din populaţia Republicii Moldova trăieşte foarte sărac.
Potrivit ultimului barometru al opiniei publice, peste jumătate dintre respondenţi nu sunt mulţumiţi de situaţia economică actuală din Republica Moldova – 76% au menţionat că nu sunt mulţumiţi de aceasta, ceea ce este cu 10 p. p. mai mult decât în cadrul studiului precedent. 16% au indicat că sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi.
În general, populaţia nu este mulţumită de felul în care trăieşte – 23% au indicat că nu sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi, încă 52% nu sunt mulţumiţi (ceea ce este cu 4 p. p. mai mult decât în cercetarea precedentă). În cazul aprecierii propriei vieţi, se observă o tendinţă similară cazului când respondenţii au fost rugaţi să aprecieze aşteptările faţă de viaţa economică a ţării. Astfel, ei au încredere că viaţa lor se va schimba spre bine peste un an (24%), în timp ce viaţa în prezent este aproximativ la fel ca şi cea de acum un an pentru 47%, pentru alţi 30% ea este mai proastă şi pentru 9% – e cu mult mai proastă.
“34% au indicat că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar, încă 41% au menţionat că le ajunge doar pentru strictul necesar (abaterile faţă de situaţia înregistrată în sondajul precedent nu depăşesc 1 p. p. în cazul fiecărui dintre aceste 2 răspunsuri). 17% au afirmat că le ajung veniturile pentru un trai decent, dar nu îşi pot permite procurarea unor bunuri mai scumpe. Cetăţenii utilizează banii de care dispun pentru consum. Astfel, 71% au indicat că nu au mijloace financiare pentru a le investi, încă 7% au unele economii, dar le ţin pentru “zile negre”, alte 7% nu au economii, deoarece deja le-au investit, 3% se tem să investească economiile de care dispun, câte 1% au economii şi intenţionează să le investească şi au economii, însă nu ştiu unde să le investească”, potrivit Barometrului Opiniei Publice.
Experţii susţin că remitenţele au o influenţă considerabilă în stimularea consumului din Republica Molodva în condiţiile în care acestea se ridică anual la peste 1 miliard USD. Iar cea mai mare parte a acestora, circa 90%, sunt concentrate în consum, ceea ce reduce nivelul sărăciei din ţară. Or, cu veniturile din salarii, nivelul sărăciei din Republica Moldova ar fi cu mult mai mare, fiindcă cea mai mare parte a salariilor nu acoperă minimul de existenţă, ce constituie în medie 1500 de lei.
De exemplu, doar în luna mai curent, transferurile din străinătate în favoarea persoanelor fizice au constituit 128,30 mil. USD şi s-au redus cu 0,73 mil. USD faţă de aceeaşi lună a anului precedent.
Deşi, la nivel declarativ, autorităţile spun că remitenţele trebuie orientate în investiţii, deocamdată lucrurile nu se mişcă, în condiţiile în care mediul de business autohton este mai puţin prietenos. Iar pentru a evita riscurile, cea mai mare parte a banilor sunt orientaţi spre consum sau achiziţia imobilelor, care ulterior să fie date în chirie.
Totodată, experţii susţin că deşi remitenţele reprezintă un risc pentru economia fragilă a Republicii Moldova, acestea vor continua să vină în ţară deoarece aici stau rudele celor care muncesc în străinătate.
Victor URSU
