Bogdan Pleşuvescu, fostul director executiv juridic, workout şi consultanţă la Banca Transilvania, a preluat frâiele Victoriabank la începutul lunii martie după ce Banca Transilvania, împreună cu BERD, au devenit acţionari majoritari cu cotă de 72% din capitalul instituţiei financiare. Noul preşedinte spune că aşteptările de la Banca Transilvania sunt mari. Iar zona de clientelă vede automat rate mai mici la credite şi servicii ca în România.
– Ce aşteptări aveţi după numirea în funcţia de preşedinte la Victoriabank?
– Aşteptările mele sunt transpuse prin voinţa acţionarilor care au decis să investească în Victoriabank. Este o investiţie bună şi la timpul ei făcută, având în vedere condiţiile de piaţă. Ne dorim îmbunătăţirea serviciilor bancare prin oferirea unor produse pentru IMM-uri, dezvoltarea antreprenorialului la Chişinău şi Republica Moldova, dar şi dezvoltarea domeniului de retail.
– Care este stilul Dvs. de conducere?
– Am un stil prietenos, uman ca şi al Băncii Transilvania. Încerc ca în tot procesul decizional să fie o echipă, nu un singur om, să fie un schimb de idei constructive. Fiind mai multe opinii, poţi lua o decizie mult mai bună, dar când este vorba de deadline-uri trebuie să fie respectate. Sunt foarte atent la problemele de integritate. Este un principiu peste care nu se poate trece. La fel este importantă şi dorinţa de proactivitate.
– Cum aţi caracteriza economia Republicii Moldova şi sistemul bancar? Victoriabank este a treia bancă din RM după valoarea activelor, dar una destul de mică comparativ cu Banca Transilvania.
– Republica Moldova este o ţară verde din toate punctele de vedere. Populaţia este deschisă, nu a intrat deocamdată în paradigma globalizării şi nu gândeşte din perspectiva unei afaceri. Ca şi scară nu putem compara Victoriabank cu Banca Transilvania, în condiţiile în care şi suprafaţa ţării este mult mai mică. E comparabilă cu o sucursală a Băncii Transilvania din Iaşi, Bacău sau Vaslui.
– A primit banca mesaje de încredere după intrarea Băncii Transilvania în Victoriabank?
– Mesajele sunt pozitive, dar acest lucru ne creează probleme, deoarece aşteptările sunt foarte mari. Lumea nu prea are răbdare să mai aştepte şi în special zona de clientelă, care vede automat rate mai mici la credite şi servicii ca în România. Lucrurile trebuie să înceapă din grădina noastră. În primul rând, vrem să învăţăm angajaţii să gândească în spiritul Băncii Transilvania ca să poată livra servicii populaţiei. Lucrurile astea vor lua ceva timp. Însă, la momentul actual, ne dăm seama că aşteptările sunt foarte mari, mesajele sunt pozitive şi dacă nu reuşim să gestionăm aceste aşteptări la timp, atunci vom avea o problemă. Un proiect de integrare pentru punerea lucrurilor pe un anumit făgaş durează cam un an. Or, aşteptările care sunt de la Banca Transilvania nu ne vor permite acest răgaz şi va trebui să ne mişcăm mai repede.
– S-a construit etapizat, în ultimii ani, în spaţiul public, ideea că băncile din Republica Moldova reprezintă răul suprem în societate, în condiţiile în care cea mai mare parte a populaţiei îşi ţine banii la ciorap. Cum intenţionaţi să dărâmaţi acest mit?
– Chiar şi după criza bancară din Republica Moldova, soldul depozitelor populaţiei din bănci nu s-a redus. Au rămas la un nivel constant. Asta înseamnă că populaţia şi-a păstrat încrederea în sistemul bancar şi a sancţionat doar anumite instituţii financiare care, între timp, au şi falimentat. La celelalte bănci nu se atestă o diminuare a plasamentelor populaţiei. Este adevărat că neîncrederea persistă şi nu vorbim doar de sistemul bancar. Vorbim de salariile care se dau în plic, de o parte a afacerilor care se fac la negru şi de veniturile nefiscalizate. Oamenii nu doresc să lucreze prin bănci de frica accesului la datele personale ale altor autorităţi. Toate aceste lucruri trebuie să se schimbe de la baza piramidei.
La momentul schimbării va fi căpătată o mai mare încredere nu neapărat în bănci, ci în întregul sistem. Fie că vorbim de educaţie, sănătate sau sectorul public. Acelaşi sistem a fost şi în România şi cred că societatea va evolua şi în Republica Moldova. Totul porneşte de la educaţia financiar bancară, care se face în timp, iar băncile trebuie să înceapă acest proces.
În prezent, datorită remitenţelor şi lichidităţii foarte mari de pe piaţă lumea are tendinţa de a face tranzacţii cash fără a se împrumuta, decât cei cu venituri foarte mici. Astfel, cei cu venituri foarte mici se îndreaptă către sistemele de finanţare alternativă unde li se cer mai puţine acte comparativ cu băncile. Nefiind obligaţi să vină cu adeverinţa de salariu nu au niciun fel de presiune să încerce să discute cu patronii să oficializeze salariul. În momentul în care băncile vor reuşi să fie mai aproape de clienţi şi de oferta pe care o au companiile de microfinanţare, clienţii vor pune presiune pe patroni pentru oficializarea veniturilor.
De altfel, şi autorităţile duc o campanie de legalizare a salariului. Fenomenul salariului în plic nu va dura la nesfârşit şi cine va face mai repede pasul întru fiscalizarea veniturilor va avea de câştigat pe viitor. Totodată, în momentul în care companiile de microfinanţare vor fi reglementate şi monitorizate credem ca va exista o competiţie egală cu reguli clare pentru toţi şi credem că vom putea oferi şi acestui segment de populaţie produse avantajoase.
– Rata dobânzii de politică monetară a scăzut succesiv de la 19,5% în 2015 la 6,5%, dar activitatea de creditare se află în continuare la un nivel scăzut. Care credeţi că ar fi nivelul ratei de referinţă care ar duce la revigorarea creditării?
– Nu cred că există vreo legătură cu rata de refinanţare, ci de nevoia de finanţare. În prezent, piaţa este lichidă şi există soluţii alternative de finanţare. Antreprenorii nu caută să se îndatoreze pentru că au suficiente lichidităţi. La un moment dat, volumul va scădea sau investiţiile vor fi atât de mari, încât investitorii vor avea nevoie de certificări, contracte mai bune din punct de vedere al profitabilităţii cu ţări din UE, iar necesarul de investiţii va creşte.
– Având în vedere condiţiile macroeconomice actuale şi nivelul ridicat de lichiditate credeţi că se impune o dezvoltare mai puternică a pieţei de produse derivate de creditare şi care vor fi acestea?
– În prezent, aşa cum este organizată politica de investiţii, încercăm să divizăm lichiditatea în investiţiile în VMS şi în creditele pe care trebuie să le acordăm. Veniturile din împrumuturi le vor contrabalansa pe cele din titlurile de stat care sunt în continuă scădere. Tendinţa este clară că băncile nu vor putea miza la nesfârşit pe profiturile din VMS.
– Resursele ieftine pe termen lung sunt deficitare pentru economia Republicii Moldova. Cum intenţionaţi să dezvoltaţi Victoriabank, din depozitele atrase de la populaţie sau din resursele financiare ale acţionarului Banca Transilvania?
– Va fi un mix de finanţare. Vor fi depozitele pe care le vom atrage de la clientelă, sprijin de la acţionarul majoritar de câte ori vom avea nevoie şi vor fi explorate şi liniile de finanţare externe. Iar în cazul în care sunt nişte programe care sunt dedicate anumitor segmente de afaceri le vom accesa.
– Când urmează să fie scoasă Victoriabank de sub administrarea specială a BNM?
– Suntem la faza finală. Am prezentat Băncii Naţionale a Moldovei măsurile pe care le-am luat şi sperăm că restricţiile, într-un timp foarte scurt, vor fi ridicate. Banca centrală a impus nişte măsuri care trebuie respectate în cadrul oricărei entităţi bancare de pe piaţă. Nu este ceva exagerat. Este vorba despre transparenţa acţionarilor, creditarea domeniilor şi companiilor ale căror business este înţeles. Este o chestiune de organizare internă, de acomodare a normelor astfel încât să nu mai existe derapaje, ci doar o creditare responsabilă.
– BNM a impus anumite restricţii pentru creditarea businessului. A afectat asta Victoriabank?
– Politica din ultima perioadă a fost de a excela în domeniul deservirii clienţilor mai puţin în focusarea pe zona creditării. Asta este şi motivul pentru care portofoliul de credite al Victoriabank a scăzut. Însă, odată cu venirea noii conducerii şi schimbării acţionariatului, presiunea va fi foarte mare pentru reluarea politicii de creditare.
– Rata împrumuturilor neperformante este de 1,3 miliarde de lei, destul de mare. La cât estimaţi să fie reduse şi dacă piaţa este lichidă pentru a putea fi comercializate gajurile aflate în posesia băncii?
– Creditele neperformante fac parte din istoricul băncii. Sunt anumite particularităţi ale clienţilor cu care noi încercăm să lucrăm şi să păstrăm parteneriatul. Încercăm să venim cu măsuri care să ajute şi clienţii, dar şi să ne diminueze nouă portofoliul de neperformante. Cert este că tendinţa este de scădere. Anul acesta, spre deosebire de anii precedenţi, vom acorda o importanţă foarte mare măsurilor de promovare a bunurilor care sunt luate în posesie. Există lichiditate şi nefiind nevoie de cash nu s-au promovat agresiv bunurile pe care le deţinem. Din luna aceasta, lucrurile s-au schimbat. Suntem mult mai transparenţi, încercăm să fim proactivi şi să arătăm pieţei bunurile pe care la avem în posesie. Acestea pot fi găsite deja pe site-ul băncii. În plus, avem o echipă dedicată care se ocupă de aceste vânzări. Prin centralizarea cumva a activităţii şi o promovare corectă, cred că vom diminua, în următorii doi ani, până la 15% portofoliul neperformantelor.
– Cum vedeţi Victoriabank peste câţiva ani?
– Intenţionăm să devenim banca preferată a clienţilor unde să se simtă bine, să fim un partener pentru clienţi. Iar dacă vom avea clienţi mulţumiţi, în mod automat vom şi creşte.
Bogdan Pleşuvescu are peste 17 ani de experienţă în management şi o vastă expertiză în domeniul comercial şi al afacerilor. În ultimii 7 ani şi-a extins aria de competenţă în domeniile: remediere credite, workout, reglementare, fuziuni şi achiziţii de instituţii financiar-bancare din România. A făcut parte din echipele restrânse de negociatori ale Băncii Transilvania în tranzacţiile majore din ultimii ani, şi anume achiziţia Volksbank şi Bancpost de BT.
Este Preşedintele Comisiei Juridice a Asociaţiei Române a Băncilor din România, membru al Turnaround Management Association România şi membru al Consiliului Director al Asociaţiei Consilierilor Juridici din sistemul financiar-bancar din România. În 2017 a fost nominalizat de prestigiosul portal de specialitate The Legal 500 în clasamentul GC Powerlist Central and Eastern Europe, care cuprinde cei mai influenţi General Counsel din Europa Centrală şi de Est.
Victor URSU
