Creditele bancare continuă să se scumpească, deşi BNM a relaxat rata de bază cu 2 puncte procentuale la 17%. Economiştii susţin că o ieftinire ar putea fi operată doar în condiţiile diminuării ratelor rezervelor obligatorii care, în prezent, sunt la 35%.
În luna martie, rata medie la creditele bancare a constituit 15,53%, cu peste 2 puncte procentuale mai mare faţă de cea de anul trecut, în schimb, faţă de luna februarie, rata s-a redus cu jumătate de punct procentual.
Economistul Ion Tornea susţine că scumpirea creditelor continuă în condiţiile în care lichidităţile la bănci se termină, de aceea, ca urmare a deficitului de resurse, preţul lor creşte. Mecanismul ratei de bază se transmite indirect la bănci. Până când banca centrală nu va reduce rezervele obligatorii, nu vom atesta o diminuare a dobânzilor la credite. Rata de 35%, practic, lipseşte băncile de lichidităţi.
Reducerea volumului de lichidităţi este confirmată şi de datele BNM care arată că în luna martie volumul banilor în circulaţie s-a comprimat cu 1,3% până la 14,8 miliarde de lei.
“Rata de refinanţare mai mult influenţează ratele la valorile mobiliare de stat. Măsurile pe care le-a luat BNM cu privire la politica monetară nu sunt radicale. În condiţiile în care nu au redus semnificativ rata de bază, probabil, au o politică conservativă şi, reieşind din acest lucru, nu ne putem aştepta la o relaxare în timpul apropiat. În anul 2016, nu ne aşteaptă măsuri radicale din partea BNM, în condiţiile în care recuperarea economică nu există. De aici şi politica conservativă a BNM”, a explicat Tornea.
Şi instituţiile financiare internaţionale se arată sceptice în raport cu recuperarea economică a Republicii Moldova în condiţiile în care efectele miliardului dispărut din bănci şi a secetei din anul trecut vor fi resimţite şi în 2016. Pentru anul curent avansul economic este prognozat la 1,2%, dar, potrivit scenariului pesimist luat în calcul de Institutul de Economie Finanţe şi Statistică (INCE), Republica Moldova ar putea înregistra o recesiune economică de 1,6%, în special, ca urmare a reducerii investiţiilor cu 0,4%, a producţiei industriale cu 3% şi a serviciilor cu 1%.
Alexandru Fala, responsabil pe sectorul bancar de la Expert Grup, afirmă că nu doar rata de bază a BNM influenţează dobânzile la credite. Menţinerea ratelor rezervelor obligatorii la nivel de 35%, evident că are influenţă asupra creditelor.
“Sunt mai mulţi factori care duc la ieftinirea creditelor. Este vorba de rata de bază şi de rata rezervelor obligatorii. În condiţiile în care rata de bază este mai mare şi cererea din partea Guvernului pentru bani creşte, băncile sunt tentate să împrumute statul, de aceea şi pot să micşoreze sumele pentru finanţarea sectorului real al economiei. Acest lucru creează presiuni asupra împrumuturilor bancare”, a precizat Fala.
Potrivit lui, BNM ar putea opera diminuări la rezervele obligatorii, dar riscurile valutare sunt înalte. Este vorba de anumite probleme care ar putea fi la influxurile de valută. Totodată, populaţia are o mai mare încredere în valutele străine, iar BNM se vede obligată să menţină rata rezervelor obligatorii la un nivel înalt ca ulterior băncile să nu se lanseze în anumite acţiuni speculative. Banca centrală încearcă să nu stimuleze cererea pentru valută străină. După ce vor fi semnale mult mai clare privind stabilizarea pieţei valutare, banca centrală ar putea recurge şi la reducerea rezervelor.
“Evidenţiem şi anumite riscuri inflaţioniste. În primul rând, continuarea reducerii încasărilor din remiteri, exporturi, investiţii străine directe şi menţinerea îngheţării asistenţei externe, păstrează anumite riscuri pentru stabilitatea monedei naţionale. Stabilitatea monedei naţionale ar putea fi subminată şi de perpetuarea sau chiar o eventuală înrăutăţire a situaţiei din sectorul bancar. În al doilea rând, există riscul scumpirii carburanţilor, drept urmare a creşterii preţurilor la bursele internaţionale. În al treilea rând, înăsprirea politicii fiscale, prin eventuala majorare a unor taxe şi impozite ar putea crea presiuni inflaţioniste pe termen scurt”, spune Fala.
Datele băncii centrale relevă că împrumuturile acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost în continuare cele mai atractive, în luna martie 2016 ponderea lor constituind 31,4% din volumul total al creditelor în monedă naţională, care au fost acordate cu o rată medie de 15,08 la sută (în descreştere cu 0,27 puncte procentuale faţă de luna anterioară).
“BNM este prinsă în una din cele mai dificile condiţii care pot fi imaginate în promovarea politicii monetare. Pe de o parte, cererea scăzută de consum, recesiunea economică şi lipsa presiunilor inflaţioniste din partea cererii motivează relaxarea politicii monetare. Pe de altă parte, persistă mai multe riscuri inflaţioniste, descrise în paragraful anterior, care nu permit relaxarea mai rapidă a politicii monetare. În plus, în contextul crizei bancare, BNM a suferit o puternică lovitură de credibilitate care subminează eficienţa politicii monetare”, susţine Expert Grup într-o analiză.
“Politica monetară necesită o ajustare graduală la diminuarea nivelului actual şi prognozat al inflaţiei. În acest context, dacă nu se vor materializa careva riscuri inflaţioniste majore, recomandăm reducerea ratei de bază până la 12% pe parcursul anului 2016 şi până la 8% pe parcursul anului 2017. În acelaşi timp, norma rezervelor obligatorii ar putea fi micşorată gradual, însă doar după apariţia primelor semnale clare de relansare economică, pentru a putea permite băncilor să-şi îmbunătăţească portofoliile bancare din contul creşterii creditării”, susţine Fala.
În ceea ce priveşte dobânda la împrumuturile în valută, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută în perioada de referinţă a constituit 6,14 la sută, fiind cu 1,29 puncte procentuale inferioară celei din luna martie 2015. Comparativ cu luna anterioară, rata medie în luna martie 2016 a scăzut cu 0,21 puncte procentuale.
În luna de raportare, creditele noi în valută au fost reprezentate preponderent de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 6,11 la sută, constituind 99,2 la sută din totalul creditelor în valută.
Victor URSU
