BNM plasează inflaţia pentru anul curent la 6,5%, iar pentru anul viitor la 4,4 la sută. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a declarat la prezentarea Raportului asupra inflaţiei că Republica Moldova a ajuns la plafonul inflaţionist, iar în cazul în care va fi înregistrată o descreştere economică în anul 2018, banca centrală va continua relaxarea politicii monetare începută acum o lună când a redus rata de bază cu un punct procentual, la 8%.
Guvernatorul a spus că din cauza condiţiilor meteorologice instabile, unele riscuri inflaţioniste reies din preţurile la produsele alimentare pe pieţele internaţionale, creşterea cărora este prognozată pentru trimestrul patru al anului, tarifele reglementate vor creşte în trimestrul III al anului curent, dar se vor reduce în 2018. Se aşteaptă o consolidare a monedei naţionale faţă de dolarul american, iar preţurile la produsele petroliere vor creşte mai temperat, decât se prognoza anterior. Potrivit raportului inflaţiei, asupra modificării prognozelor pentru viitor au influenţat nedeterminarea cu recolta agricolă din anii 2017–2018, reluarea exportului energiei electrice din Ucraina poate duce la corectarea tarifelor la energia electrică pentru consumatori, se aşteaptă o creştere economică mai evidenţiată. Printre riscurile monetare care pot genera modificări ale prognozei inflaţiei, Banca Naţională numeşte o lichiditate prea mare a sectorului bancar, deficitul fiscal, reforma de pensii, creditarea slabă a economiei, situaţia din sectorul bancar, schimbarea cursului de schimb.
Economiştii susţin că în cazul în care BNM va recurge la relaxarea politicii monetare, acest lucru va influenţa şi ieftinirea împrumuturilor bancare. Lucru care deja a început să se ateste în rândul instituţiilor financiare ca urmare a aşteptărilor inflaţioniste mai mici.
Politica monetară a devenit restrictivă după dispariţia miliardului din băncile moldoveneşti când norma rezervelor minime obligatorii în lei a fost majorată de la 14% la 35% şi rata de bază de 5,5 ori de la 3,5% la 19% anual.
Ca rezultat al emisiunii monetare pe parcursul perioadei 2016–2017 şi al intervenţiilor nete ale BNM pe piaţa valutară (procurări de valută) în volum de 556,5 milioane dolari SUA (aproximativ 10,8 miliarde lei), în sistemul bancar s-au acumulat lichidităţi excesive în volum de 7,3 miliarde lei, acestea pot crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, cursului de schimb valutar şi pot influenţa creşterea presiunilor inflaţioniste.
Sectorul bancar a continuat să profite de creşterea activelor economice, iar nivelul de lichiditate al băncilor pentru prima dată înregistrează un nivel atât de înalt – 51,3 la sută. Ponderea creditelor neperformante a ajuns la 17,6 la sută. “Ele nu sunt credite noi acordate şi în urma analizei sunt reclasificate neperformante. Chiar în ciuda rezervelor care au fost create în bănci, nivelul suficienţei capitalului rămâne înalt, aproape 30 la sută comparativ cu 16 normativul. Lucrul pozitiv pentru sistemul bancar este că e îndeajuns capital şi băncile continuă să fie profitabile doar că profitabilitatea parţial trece de la activitatea de creditare la cea a veniturilor din comisioane”, a mai explicat Sergiu Cioclea.
Pe parcursul trimestrului II 2017, analogic trimestrului precedent, dinamica anuală a soldului total al depozitelor din sistemul bancar a înregistrat în termeni anuali valori pozitive. Astfel, soldul total al depozitelor, la finele lunii iunie 2017, a totalizat 33011,1 milioane lei şi un ritm anual de creştere de 2,7 la sută.
În ceea ce priveşte creditele noi acordate în trimestrul II 2017, acestea s-au majorat cu 22,9 la sută. Totodată, rata dobânzii la aceste credite a continuat trendul descendent şi s-a micşorat până la nivelul de 10,31 la sută, datorită reducerii ratei de bază a BNM. În perioada aprilie-iunie 2017, soldul total al creditelor a avut şi el un trend descendent, la finele trimestrului constituind 33479,0 milioane lei, în diminuare cu 7,9 la sută faţă de sfârşitul lunii iunie 2016. Din perspectiva structurii pe monede, dinamica anuală negativă a soldului creditelor a fost influenţată de diminuarea soldului creditelor atât în monedă naţională, cât şi în valută. În totalul portofoliului de credite, creditele acordate în monedă naţională deţin o pondere de 58,1 la sută, iar cele acordate în valută – de 41,9 la sută.
În perioada aprilie-iunie 2017, soldul total al creditelor a avut un trend descendent, la finele trimestrului constituind 33479,0 milioane lei, în diminuare cu 7,9 la sută faţă de sfârşitul lunii iunie 2016. Pe parcursul trimestrului II 2017, evoluţia soldului creditelor în lei a fost indusă de diminuarea volumului creditelor acordate persoanelor juridice cu 13,2 la sută anual, constituind 11836,7 milioane lei (cu o pondere de 60,9 la sută din totalul creditelor în lei). Totodată, volumul creditelor acordate persoanelor fizice a crescut cu 11,4 la sută anual, constituind 7615,5 milioane lei (cu o pondere de 39,1 la sută din totalul creditelor în lei).
Soldul creditelor în valută, recalculat în monedă naţională, înregistra la sfârşitul trimestrului II 2017, o descreştere în termeni anuali de 11,6 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, totalizând 14026,8 milioane lei. Trendul descendent al creditelor în valută recalculate în lei a fost determinat, în mare parte, de aprecierea monedei naţionale faţă de principalele valute de referinţă. Această apreciere a influenţat evoluţia componentei creditelor destinate persoanelor juridice (cu o pondere de 98,0 la sută din totalul creditelor în valută), al căror volum a însumat 13757,3 milioane lei la 30 iunie 2017, inferior celui de la sfârşitul trimestrului II 2016 cu 11,6 la sută. Creditele în valută acordate persoanelor fizice au înregistrat, la sfârşitul trimestrului II 2017, un ritm de creştere anual negativ de 13,2 la sută, însumând 269,5 milioane lei. În structura portofoliului de credite pe sectoare de activitate, cota cea mai mare îi revine sectorului comerţului. La sfârşitul trimestrului de referinţă, pe acest sector a fost atestată o diminuare anuală cu 10,9 la sută pentru creditele acordate în monedă naţională şi cu 9,6 la sută pentru creditele în valută. Ponderea creditelor orientate către acest sector a constituit 21,7 la sută în monedă naţională (-1,4 puncte procentuale faţă de luna iunie 2016) şi 38,5 la sută în valută (+0,9 puncte procentuale faţă de luna iunie 2016).
“În prima jumătate a anului 2017 a existat un exces de valută pe piaţă pe care BNM l-a cumpărat. Astfel, banca centrală a procurat aproape 112 milioane USD, dar nu a fost cumpărat tot excedentul ca urmare a corecţiei dolarului faţă de mai multe valute în regiune a partenerilor comerciali ai Republicii Moldova cum este UE. Suntem foarte atenţi să nu cumpărăm valută fără să ne gândim la efectele inflaţioniste”, a menţionat guvernatorul BNM.
În trimestrul II al anului 2017 s-au intensificat operaţiunile de comerţ exterior, iar în condiţiile în care exportul a evoluat mai lent decât importul de mărfuri, balanţa comercială s-a deteriorat. Respectiv, cererea netă de valută din partea agenţilor economici a crescut faţă de trimestrul precedent, însă moderat, sub 12,0 la sută (până la 440,7 milioane dolari SUA). Aceste evoluţii au creat premise pentru formarea unui surplus de valută pe piaţă, cererea fiind suplinită prin oferta netă de valută în proporţie de 111,9 la sută, generând presiuni de apreciere asupra leului moldovenesc. O influenţă pozitivă asupra cursului au avut-o, într-o anumită măsură, şi intrările nete de credite, granturi şi investiţii externe de 24,0 milioane dolari SUA în perioada aprilie-mai 2017. În aceste condiţii, BNM şi-a dozat intervenţiile în funcţie de obiectivele urmărite prin politica monetară, iar pe fondul constatării unei supraaprecieri reale a monedei naţionale, BNM a retras aproximativ 85,0 milioane dolari SUA de pe piaţă, prin intervenţii de procurare.
Victor URSU
