După mai puţin de jumătate de an de când au fost majorate tarifele la apă şi canalizare, BNM susţine că în a doua jumătate a anului 2019 urmează să se majoreze tarifele la gaz şi lumină, urmate şi de celelalte servicii. Acest lucru ar putea duce la creşterea în lanţ a preţurilor.
Prognoza pe termen mediu a inflaţiei are la bază unele ajustări importante de tarife la anumite servicii în a doua parte a anului 2019, ca urmare a preţurilor mai mari pentru resursele energetice, dar şi a unor devieri financiare în anumite sectoare ale economiei autohtone. Având în vedere că tarifele la unele servicii reglementate produc un impact social considerabil asupra populaţiei, momentul ajustării acestora poate fi fundamentat nu doar de factori economici, dar şi de urmărirea unor obiective sociale. Prin urmare, momentul şi magnitudinea ajustărilor de tarife nu pot fi estimate cu un grad suficient de încredere.
În raportul asupra inflaţiei, BNM susţine că un efect asupra inflaţiei este şi modificarea Metodologiei de stabilire a preţurilor-plafon la carburanţi. În lunile iunie şi iulie 2018, preţurile-plafon pentru carburanţi stabilite de ANRE au fost suspendate de câteva ori. Ulterior, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat unele modificări şi completări ale Legii privind piaţa produselor petroliere, care stipulau că ANRE urma să stabilească preţurile-plafon o data la trei luni şi nu la fiecare doua săptămâni, cum era iniţial. Totuşi, la finele anului precedent au fost introduse unele amendamente la lege, iar noua metodologie urmează a fi aprobată de ANRE în luna martie. Ca rezultat, ANRE nu va mai aproba preţurile maxime de vânzare cu amănuntul pentru produsele petroliere, iar stabilirea preţurilor carburanţilor la staţiile de alimentare va reveni în competenţa operatorilor, ţinând cont de propriile costuri şi de aplicarea ratei de rentabilitate de cel mult 10%. Având în vedere perioada îndelungată în care preţurile-plafon au fost fixate, dar şi volatilitatea preţurilor la produsele petroliere în perioada respectivă, impactul generat de adoptarea noii metodologii asupra preţurilor interne la carburanţi în anul curent este marcat de incertitudine.
Incertitudinile cu privire la recolta din anul 2019 şi, respectiv, preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă vor depinde, în cea mai mare măsură, de condiţiile agrometeorologice din anul curent. Deşi condiţiile agrometeorologice din toamna anului precedent şi de la începutul anului curent nu au conturat până în prezent previziuni nefavorabile, pentru recolta din anul curent, evoluţiile în cadrul sectorului şi, prin urmare, traiectoria preţurilor la produsele alimentare din anul 2019 pe piaţa internă continuă să fie marcată de incertitudine. Conform experienţei din ultimii ani, preţurile la fructele şi legumele autohtone sunt în mare măsură afectate de condiţiile meteorologice adverse cum ar fi îngheţuri, secetă, precipitaţii abundente, de costurile asociate recoltării, transportării, depozitării, dar şi vânzării acestora în punctele de comercializare din ţară. În cazul apariţiei unor temperaturi mai scăzute sau a unor precipitaţii mai pronunţate, acest fapt ar rezulta în creşterea peste prognoze a preţurilor la produsele alimentare în următoarele luni.
Informaţiile BNM relevă că majoritatea prognozelor indică o apreciere substanţială a monedei unice europene în anul 2019, ca urmare a reluării creşterii ratelor dobânzilor de către BCE. De asemenea, şocurile din economia SUA sunt mai periculoase decât evoluţia stabilă a economiei zonei euro, ceea ce favorizează paritatea euro faţă de dolarul SUA. Totuşi, există riscul ca pe fondul unei evoluţii mai precare a economiei zonei euro, BCE să amâne majorarea ratelor dobânzilor, ceea ce va afecta moneda unica europeană. De asemenea, deznodământul Brexit şi derularea negocierilor pe marginea tensiunilor comerciale dintre SUA şi China condiţionează evoluţia monedei unice europene. Pe parcursul trimestrului IV 2018, cursul oficial nominal al monedei naţionale s-a depreciat cu 1,7% în raport cu dolarul SUA, iar faţă de euro a evoluat în direcţie opusă, apreciindu-se cu 1,2%, comparativ cu nivelul înregistrat la finele trimestrului anterior. În valori medii, cursul leului moldovenesc s-a depreciat faţă de principalele monede de referinţă: cu 2,5% în raport cu dolarul SUA şi cu 0,7% faţă de euro, comparativ cu rata medie din trimestrul III 2018.
Totodată, banca centrală estimează că excesul de lichidităţi din bănci ar putea genera scumpiri în condiţiile în care băncile acumulează bani de la populaţie fără să îi investească în economie. Emisiunea monetară din anul 2018, ca rezultat al intervenţiilor de procurare netă a BNM pe piaţa valutară în volum de 235,4 milioane dolari SUA (aproximativ 3,9 miliarde lei) a contribuit la majorarea lichidităţii excesive în sistemul bancar până la cca 7,3 miliarde lei. Acest surplus poate crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, cursului valutar de schimb şi poate genera presiuni inflaţioniste.
Comparativ cu estimările precedente, prognoza actuală a inflaţiei este nesemnificativ inferioară pe întregul orizont de prognoză, cu excepţia ultimului trimestru al anului 2019 şi a primului trimestru al anului 2020, pe parcursul cărora este similară şi, respectiv, superioară. Inflaţia de bază a fost revizuită în sens descendent până la începutul anului 2020 şi ascendent spre finele orizontului de prognoză. Ritmul de creştere a preţurilor produselor alimentare a fost revizuit în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, cu excepţia trimestrului I 2019. Prognoza actuală a preţurilor reglementate este nesemnificativ superioară în prima jumătate a anului curent şi inferioară pentru restul orizontului de prognoză. Prognoza ritmului de creştere a preţurilor la combustibili a fost revizuită în sens descendent până în trimestrul III 2019 şi ascendent spre finele orizontului de prognoză.
Potrivit informaţiilor BNM, rata anuală a inflaţiei va creşte până la finele anului curent, după care traiectoria acesteia se va inversa şi inflaţia va coborî spre finele orizontului de prognoză. În primul trimestru al orizontului de prognoză, aceasta se va afla sub intervalul de variaţie al ţintei, însă la finele anului 2019 şi începutul anului 2020 va urca peste interval. În trimestrul II 2020, rata anuală a inflaţiei va reveni în interval. Inflaţia de bază va accelera până la finele anului curent, însă se va diminua spre sfârşitul orizontului de prognoză.
Ritmul anual de creştere a preţurilor produselor alimentare va spori până la finele anului curent, după care se va diminua pe parcursul anului viitor. Ritmul anual de creştere a preţurilor reglementate va înregistra o majorare, cu excepţia trimestrului IV 2020. Ritmul anual de creştere a preţurilor la combustibili va avea o traiectorie descendentă până la finele anului 2019, după care va spori neesenţial la începutul anului 2020 şi va menţine o traiectorie relativ constantă spre finele orizontului de prognoză.
Victor URSU
