Sistemul bancar moldovenesc urmează să treacă la standardele Basel III. Strategia de implementare a standardelor Basel III este relevantă pentru realizarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere RM – UE. Experţii economici sunt, însă, de părere că Republica Moldova nu are nevoie de Basel III în condiţiile în care sistemul bancar este unul slab dezvoltat şi este conectat şi cu pieţele de capital.
„Experţii străini din cadrul proiectului Twinning, Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova şi Consilierul de rang înalt al UE pentru sectorul bancar au susţinut elaborarea unei strategii în acest sens cu scopul implementării într-un mod eficient şi transparent a prevederilor şi standardelor UE. Totodată, acest document va constitui un mecanism clar de comunicare cu băncile din Republica Moldova privind măsurile întreprinse de BNM în procesul de implementare a standardelor Basel III”, se spune în informaţia BNM.
Obiectivele cadrului european de reglementare şi supraveghere reprezintă nu doar cerinţa de conformare a băncilor cu setul de reguli aferente adecvării capitalului şi lichidităţii. Aceste obiective, de asemenea, au ca scop să încurajeze băncile să dezvolte o infrastructură şi sisteme corespunzătoare de guvernanţă internă, de gestionare a riscurilor şi de transparenţă, precum şi să permită Băncii Naţionale a Moldovei să implementeze noi tehnici şi instrumente de supraveghere a băncilor.
Expertul economic Ion Tornea susţine că sistemul bancar din Republica Moldova este slab dezvoltat şi nu are nevoie de standardul Basel III în condiţiile în care este conectat mai mult cu pieţele de capital. În ţara noastră piaţa de capital lipseşte, de aceea BNM ar putea impune băncilor doar anumite prevederi din Basel III, ceea ce ţine de nivelul de lichiditate, capitalul ponderat la risc, nivelul creditelor neperformante şi expunerea în piaţă.
„Băncile moldoveneşti sunt antrenate în atragerea depozitelor de la populaţie şi creditarea ulterioară din resursele atrase. Băncile fac profituri şi din tranzacţiile pe curs. Astfel, este un sistem bancar rudimentar, care abia se dezvoltă”, a explicat Ion Tornea.
La conferinţa raportului asupra inflaţiei, guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, declara că băncile moldoveneşti vor trece la Basel III până în septembrie 2017. „Am elaborat un proiect de lege privind activitatea băncilor şi comunităţilor investiţionale în Moldova care este prezentat pentru consultări publice. Documentul urmează să fie examinat de Parlament. Această lege va permite îmbunătăţirea considerabilă a guvernării interne în bănci, implementarea instrumentelor de administrare a riscurilor, vor fi schimbate cerinţele faţă de prudenţialitatea băncilor, va fi îmbunătăţit dialogul cu comunitatea bancară, dar şi cu instituţiile străine de reglementare. În general, acest lucru va permite transformarea sistemului bancar din Moldova în unul rezistent la diferite şocuri, dar şi va spori atractivitatea acestuia pentru investitorii străini”, a precizat Cioclea.
Basel III pune accent pe riscul de piaţă, riscul de credit, riscul operaţional, riscul de lichiditate, instrumente macroprudenţiale, remunerare şi guvernanţă.
Potrivit informaţiilor băncii centrale, standardul are drept scop crearea unui fundament solid pentru reglementarea prudenţială a capitalului, supravegherea şi disciplina de piaţă, precum şi sporirea gestionării riscului şi stabilităţii financiare. Basel III îşi propune trei piloni de bază. Este vorba de cerinţe de capital – prevede regulile de determinare a cerinţelor de capital pentru riscul de capital, riscul de credit şi riscul de piaţă.
Pilonul doi presupune supravegherea capitalului – prevede evaluarea procedurilor interne ale băncilor privind adecvarea capitalului la profilul de risc.
Pilonul trei – cerinţele de raportare către autoritatea de supraveghere.
După devalizarea celor trei bănci aflate în proces de lichidare, organismele financiare internaţionale au devenit mai prudente în relaţia cu Republica Moldova. Aceştia şi-au sistat finanţarea şi au cerut autorităţilor ţării să rezolve problemele din sistemul bancar. Astfel, după semnarea în noiembrie anul trecut a acordului cu FMI, fondul a recomandat autorităţilor de la Chişinău să întreprindă un set de măsuri. BNM avea angajamentul să identifice proprietarii finali a celor mai mari trei bănci până la sfârşitul anului 2016. Ca urmare, au fost blocate grupuri de acţionari la două din cele trei bănci, pe motiv că au acţionat concertat în raport cu aceste bănci şi au achiziţionat anterior o cotă substanţială în capitalul social al băncilor în mărime cumulativă de circa 40 şi, respectiv, peste 60 la sută, fără a avea permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale. Acţionarii au fost obligaţi să-şi înstrăineze acţiunile în termen de trei luni. Şi dacă în procesul de identificare a acţionarilor “sfădiţi cu legea”, lucrurile au mers bine, înstrăinarea acţiunilor nocive şi vânzarea noilor acţiuni emise este deocamdată incertă. CNPF şi BNM au prelungit perioada de înstrăinare, din simplul motiv că în aceste trei luni procesul de înstrăinare nu a fost finalizat.
Până la finele lunii februarie, la trei dintre cele mai mari bănci urmau să fie efectuate controale depline şi finalizată diagnosticarea creditării părţilor afiliate, prin identificarea creditelor acordate de bănci părţilor afiliate. Moldova-Agroindbank şi Victoriabank au prezentat planuri de acţiuni de remediere şi înlăturare a tuturor neajunsurilor constatate în studiile de diagnostic, planuri avizate pozitiv de BNM.
Băncile moldoveneşti vor trece în acest an testul de stres pentru a verifica dacă acestea sunt destul de bine capitalizate şi ar putea face faţă fără mari probleme unor şocuri. “Noutatea bună este că, potrivit cifrelor noastre, băncile moldoveneşti trec acest test, dar o prudenţă în gestiunea capitalului este destul de importantă”, a declarat Sergiu Cioclea, guvernatorul BNM. Potrivit băncii centrale, suficienţa capitalului pe sistemul bancar s-a ridicat la finele anului trecut la 30 la sută, ceea ce înseamnă că băncile au suficient capital pentru a absorbi eventualele pierderi generate de creditele neperformante. “Nu ne aflăm într-o situaţie de alertă, dar băncile trebuie să lucreze mai bine cu debitorii, care nu sunt capabili să ramburseze creditele contractate. Cele mai mari trei bănci au prezentat programe de lucru cu aceşti debitori”, a mai spus Sergiu Cioclea.
Un indicator îngrijorător este ponderea creditelor neperformante din sistemul bancar, care au crescut cu 6,4 puncte procentuale în 2016 faţă de finele anului precedent şi a constituit pe sector 16,3 la sută la finele anului. Ceea ce îngrijorează BNM este că s-a produs o dublare în active a hârtiilor de stat. Băncile comerciale au tendinţa să crediteze statul, în loc să crediteze agenţii economici, 15,3 la sută, aproape a şasea parte din active, sunt hârtii de valoare.
Deocamdată nu se cunoaşte care va fi opinia experţilor FMI vizavi de angajamentele asumate de autorităţile de la Chişinău în condiţiile în care o parte din angajamente – diagnosticarea creditelor persoanelor afiliate şi acţionarilor băncilor – vor fi în derulare.
O misiune a FMI efectuează, în perioada 14 – 28 februarie o misiune în Republica Moldova. Misiunea va analiza evoluţiile recente din economie şi progresul atins de autorităţi în implementarea programului, în contextul primei evaluări a programului autorităţilor, susţinut de FMI prin Mecanismele de finanţare EFF (Mecanismul de finanţare extinsă) şi ECF (Mecanismul extins de creditare).
Victor URSU
