Banca Naţională a Moldovei intervine direct pe piaţa valutară prin cumpărări de valută pentru a nu permite leului moldovenesc să se aprecieze faţă de euro şi dolar. În luna februarie, banca centrală a cumpărat de pe piaţă 46,3 milioane USD.
În ceea ce priveşte piaţa valutară fără numerar, rulajul total a însumat, în luna februarie, echivalentul a 398 milioane USD, cu 13,5% mai mult faţă de luna ianuarie. Cea mai mare pondere a rulajului pieţei valutare fără numerar i-a revenit dolarului american – 50,6% urmat de euro cu 33,4%. Tranzacţiile de vânzare între băncile comerciale au fost de 9,6 milioane USD pe piaţa interbancară, iar cumpărările au însumat 9,7 milioane USD. Tranzacţiile de vânzare a dolarului către clienţii băncilor s-au cifrat la 135,9 milioane USD, iar de cumpărare – la 69,3 milioane USD. Tranzacţiile de vânzare-cumpărare a monedei unice între bănci s-au cifrat la circa un milion de euro. În timp ce vânzările euro către clienţii băncilor au însumat echivalentul a 95,1 milioane USD, iar cumpărările – 60,2 milioane USD.
Economiştii sunt de părere că aprecierea leului este de moment, în condiţiile în care exporturile sunt în scădere de la începutul anului 2017. Potrivit datelor BNM, în luna februarie, în conturile Ministerului Finanţelor a intrat suma de 50,03 milioane USD din creditul oferit de România, a creditului de 1,62 milioane USD de la Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare. În rezultat, activele oficiale de rezervă s-au majorat cu 30 milioane USD, la 2,235 miliarde USD.
În acelaşi timp, şi transferurile moldovenilor care muncesc în străinătate sunt pe plus. În luna ianuarie 2017, prin intermediul băncilor licenţiate, au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 74,58 mil. USD (în creştere cu 28,1 la sută faţă de ianuarie 2016). Fluctuaţiile cursului de schimb al valutelor originale faţă de dolarul SUA au contribuit cu 1,8 puncte procentuale la diminuarea transferurilor în ianuarie 2017, în timp ce creşterea efectivă a transferurilor (eliminându-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursul perioadei respective a anului precedent) a constituit 29,9 la sută.
La prezentarea prognozei economice pentru anul 2017, ministrul Economiei, Octavian Calmîc spunea că există toate premisele pentru stabilitatea leului, în condiţiile în care bugetul pentru anul 2017 a fost construit la un curs de 20 de lei pentru un dolar.
Potrivit lui, economia moldovenească va creşte cu 4,5% faţă de 3%, cât se prognoza anterior. „Creşterea va fi determinată de îmbunătăţirea contextului economico-financiar la nivel mondial, promovarea mai intensă a exporturilor, dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor din sectorul privat din partea statului, continuarea reformelor structurale şi alţi factori”, apreciază Ministerul Economiei.
Pentru anii 2017- 2020 se prognozează fluctuaţii neesenţiale ale cursului de schimb al leului la sfârşitul anului între 20 lei şi 22,4 lei pentru un dolar american. Menţinerea relativă a cursului de schimb la acelaşi nivel va contribui la stabilitatea preţurilor, rata inflaţiei la sfârşitul acestui an se prognozează la nivel de 6,5 la sută, de 5,5 la sută – pentru anul 2018 şi câte 5 la sută pentru anii 2019–2020, respectiv.
La creşterea economiei naţionale va contribui majorarea investiţiilor în active materiale pe termen lung cu o rată medie anuală de aproximativ 6,1 la sută în anii 2017–2020, mai arată prognoza actualizată. Exporturile se vor majora în anii 2017–2020 cu 7,5 la sută anual, iar importurile vor creşte în perioada de prognoză cu 5,4 la sută anual.
Calmîc a mai spus că majorarea PIB-ului în anii 2017–2020 va fi generată de: creşterea anuală în termeni reali a producţiei industriale cu 5,5 la sută şi a producţiei agricole cu 3,6 la sută; depăşirea ritmului de creştere a investiţiilor în active materiale pe termen lung; modernizarea întreprinderilor autohtone, infrastructurii şi dezvoltării micului business.
Businessul moldovenesc este distant în ceea ce priveşte proiectele noi şi volumul de investiţii şi acest lucru se observă după volumul creditelor care este în scădere. Potrivit ultimelor date ale Biroului Naţional de Statistică, investiţiile în activele materiale pe termen lung s-au comprimat la 19,4 miliarde lei, cu 14% mai puţin în anul 2016 faţă de anul precedent. În ianuarie-decembrie 2016, valoarea investiţiilor (în preţuri comparabile) s-a diminuat faţă de perioada respectivă a anului trecut la clădiri de locuit cu 20,6%; clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii – 3,9%; utilaje, maşini, instalaţii de transmisie – 21,6%; mijloace de transport – 9,3%, faţă de perioada respectivă a anului trecut.
Ba mai mult, situaţia mediului de afaceri prezintă semne de îngrijorare potrivit ultimului raport Doing Business elaborat de Banca Mondială. „Raportul scoate în evidenţă mai multe tendinţe îngrijorătoare – doar 6 la sută din respondenţi sunt de opinia că afacerile sunt tratate egal de lege. Ponderea lor s-a redus alarmant faţă de cifrele studiului precedent – 19 la sută din respondenţi în 2015. Alte 40 la sută consideră că sistemul juridic asigură doar parţial egalitatea companiilor. Circa 40 la sută din respondenţi consideră că legea este aplicată selectiv (faţă de 38 la sută în anul precedent), în funcţie de atitudinea persoanelor publice, şi alte 27 la sută (faţă de 23 la sută în anul precedent) sunt parţial de acord cu această afirmaţie”.
Totodată, raportul constată că timpul dedicat interacţiunii cu autorităţile de reglementare pentru companiile din Moldova a fost redus în 2016, după un deceniu fără schimbări semnificative. Managerii companiilor au estimat că timpul total dedicat interacţiunii cu autorităţile a constituit 7,9 la sută, nivel minim înregistrat în ultimul deceniu, când indicatorul oscila în jurul valorii de 10-11 la sută. Îmbunătăţirea s-a produs datorită reformei autorizaţiilor de comerţ, care a înlocuit autorizaţiile cu un sistem de notificare. Printre alţi factori ce au contribuit la această îmbunătăţire sunt raportarea fiscală electronică şi moratoriul asupra controalelor de stat, impus de Guvern în 2016.
“Înlocuirea autorizaţiilor de comerţ cu un sistem de notificare este un exemplu excelent al modului în care performanţa cadrului de reglementare poate fi îmbunătăţită timp de un singur an. Timpul necesar pentru înştiinţarea autorităţilor despre lansarea afacerii a fost redus de la 13 zile până la 5,7 zile. Sistemul electronic de evidenţă fiscală a contribuit la reducerea cu 30 la sută a timpului dedicat acestei raportări, iar moratoriul asupra controalelor a generat înjumătăţirea numărului de controale per companie – 2 anual”, a declarat Alex Kremer, directorul Băncii Mondiale pentru Moldova. „Totuşi, moratoriul nu reprezintă o reformă durabilă şi trebuie folosit doar ocazional. Prin urmare, recomandăm insistent Guvernului să ofere prioritate reformei actelor permisive şi de control în 2017 pentru a asigura ireversibilitatea tendinţelor pozitive din 2016”, a mai punctat oficialul.
Victor URSU
