Sistemul de pensii al Republicii Moldova oferă beneficii inadecvate la costuri tot mai ridicate şi, oferind stimulente minore pentru efectuarea contribuţiilor, se confruntă cu probleme de conformare. În plus, formula actuală necesită schimbări urgente pentru a preveni declinul continuu al beneficiilor aduse de pensii. Concluziile se conţin într-un raport recent al Băncii Mondiale (BM).
“Pe termen lung, problema pensiilor este asemenea unei bombe cu ceas pentru economia moldovenească. Dacă în prezent nivelul pensiilor este unul foarte mic, până în 2040 acesta se va micşora şi mai mult. Primul pas pe care îl recomandăm este majorarea, în termenii cei mai restrânşi, a vârstei de pensionare, acest pas va elibera fonduri care vor permite majorarea pensiilor”, a declarat directorul de ţară al BM în RM, Alexander Kremer.
Potrivit raportului BM, schimbările în sistemul redistributiv de pensii în RM a redus pensiile, comparativ cu nivelul salariilor, până la unul dintre cele mai joase niveluri din regiune. Spre exemplu, în 2013 nivelul general al pensiilor relativ la salarii este redus, pensia medie pentru limita de vârstă era de aproximativ 28% din salariul brut, ceea ce reprezintă una dintre cele mai joase rate brute de înlocuire din regiunea Europei şi Asiei Centrale. Însă, către anul 2047, această rată va scădea până la 13%. Mai mult, politica pensiilor minime produce un efect puternic de redistribuire în favoarea persoanelor care lucrează în sectorul agrar, din contul persoanelor asigurate care achită contribuţii medii şi mai înalte decât cele medii. Economiştii BM susţin că aceste politici comprimă structura beneficiilor, slăbesc legătura dintre contribuţii şi beneficiile de pensii şi descurajează efectuarea contribuţiilor. Totodată, pensiile reduse creează stimulente pentru evaziunea achitării contribuţiilor, respectiv, se creează un deficit în sistemul de pensii. Dacă în 1999 cheltuielile pentru pensii reprezentau 4,4% din PIB, atunci în 2014 cota a ajuns la 7,5% din PIB. Tot în această perioadă, numărul de contribuabili s-a redus cu mai mult de 40%.
“Nivelul inadecvat al remunerării pensionarilor care există în prezent descurajează angajarea legală în câmpul muncii şi achitarea contribuţiilor. Acest fapt este un motiv pentru creşterea ponderii economiei tenebre, iar situaţia trebuie schimbată cât mai curând posibil”, a spus Ruslan Piontkivsky, economistul superior al BM în RM.
Ruslan Piontkivsky susţine că veniturile din contribuţii sunt, în prezent, insuficiente pentru a acoperi costurile de pensii, situaţie care produce un deficit de 10% din cheltuielile de asigurare socială, acoperit din contul bugetului de stat. Asta deoarece doar 30% din populaţia de vârstă activă efectuează contribuţii la sistem, deşi aproape toate persoanele în etate primesc pensii. “Anume baza contributivă în scădere în combinaţie cu numărul mare de pensionari, propulsează în sus raportul de dependenţă al sistemului de pensii. Către anul 2020, pe fundalul tendinţelor demografice, rata este prognozată spre creştere de la numărul curent de 0,76 pensionari pentru un contribuabil, la un pensionar per un contribuabil. Această stare de lucruri are implicări de sărăcie în rândul persoanelor în etate şi pentru viitoarele costuri fiscale ale sistemului de protecţie socială”, a explicat economistul superior al BM.
Una dintre reformele sistemului actual de pensii ar trebui să se axeze pe sistemul distributiv, adică plăţile pentru pensionari trebuie să fie efectuate din veniturile acumulate şi nu din fonduri speciale sau în baza subvenţiilor, spun reprezentanţii Băncii Mondiale. Ei consideră că vârsta de pensionare de 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi este joasă comparativ cu standardele internaţionale. De aceea, BM recomandă să fie majorată mai întâi vârsta de pensionare pentru ambele genuri până la 62 de ani, apoi în fiecare an la censul de pensionare să fie adăugate câte şase luni până se va ajunge la 65 de ani. “Majorarea vârstei de pensionare este o cale inevitabilă pentru Republica Moldova. Pe termen lung, sustenabilitatea unui nivel adecvat al beneficiilor va fi posibil de menţinut doar dacă vârsta de pensionare va fi alta decât este acum”, a subliniat Alexander Kremer. El a mai spus că majorarea vârstei de pensionare adiţional la alte măsuri, va îmbunătăţi rata de înlocuire, adică raportul dintre pensia medie şi salariul mediu. În prezent, rata de înlocuire pentru femeile pensionate este mai joasă decât cea a bărbaţilor, prin urmare, spun reprezentanţii BM, majorarea vârstei de pensionare pentru femei va îmbunătăţi pensiile lor.
O altă reformă recomandată este introducerea pensiilor cu finanţare deplină sau Pilonul II. Potrivit economiştilor BM, pensiile Pilonului II pot servi drept strategie potenţială pentru a menţine un nivel adecvat al beneficiarilor. Cu toate acestea, mişcarea în direcţia acestui pilon, înainte ca ţara să fie pregătită, conţine riscuri. Mai exact, ei recomandă să fie reformat mai întâi Pilonul I, apoi de introdus Pilonul II de pensii.
“Riscurile includ potenţialul de majorare a datoriei, de deturnare a mijloacelor din cauza corupţiei şi a unei supremaţii inadecvate a legii, precum şi un randament redus din cauza pieţelor financiare subdezvoltate. Costurile de tranziţie pentru trecerea la Pilonul II sunt semnificative şi de lungă durată. De aceea, Pilonul II trebuie să se bazeze obligatoriu pe o structură sustenabilă a primului pilon”, explică Ruslan Piontkivsky.
Economistul superior al BM în RM a mai menţionat că sunt necesare pieţe financiare funcţionale, inclusiv instituţii şi practici dezvoltate, o capacitate adecvată de reglementare şi supraveghere, dar şi un cadru macroeconomic stabil. Nici una dintre aceste condiţii nu sunt respectate în totalitate de ţara noastră. “În vederea provocărilor iminente şi a necesităţii de promovare a condiţiilor pentru introducerea pensiilor finanţate în totalitate, reforma trebuie să înceapă cu repararea sistemului curent. Guvernul trebuie să promoveze politici axate pe o participare mai activă în ocuparea în câmpul muncii, reducerea aspectelor informale ale muncii şi pe o conformare avansată în efectuarea contribuţiilor”, a subliniat Ruslan Piontkivsky.
Lilia Platon
