Deşi au trecut trei ani de la jaful sistemului bancar moldovenesc, acesta este vulnerabil la şocuri în condiţiile în care două treimi din bănci rămân sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei, iar împrumuturile neperformante sunt la un nivel ridicat ca urmare a reclasificării creditelor.
“S-au realizat multe progrese în adoptarea cadrului legislativ pentru funcţionarea sistemului bancar, iar FMI a întreprins foarte multe în acest domeniu. BERD colaborează cu Guvernul şi cu BNM pentru a asigura buna guvernare şi transparenţa în sectorul bancar. Măsurile vor fi puse în aplicare inclusiv la Victoriabank cu sosirea unui nou acţionar – Banca Transilvania. Odată ce regulile de joc vor fi clare, vor veni companii financiare în care se va putea investi şi atunci BERD va putea să facă afaceri şi să ofere finanţarea sa inclusiv prin granturile oferite de UE”, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă, Dimitri Gvindadze, director al reprezentanţei BERD la Chişinău.
Potrivit acestuia, impasul în care este sistemul bancar al Republicii Moldova nu a fost depăşit, în condiţiile în care 2/3 din sistemul bancar se află sub supravegherea BNM, iar normalizarea situaţiei se lasă aşteaptă.
“Băncile care se află sub supravegherea specială a BNM (MICB, MAIB şi Victoriabank) reprezintă la moment fundamentul sistemului bancar al Republicii Moldova, aceste bănci deţinând aproximativ 63% din totalul activelor din sistemul bancar. După introducerea procedurilor speciale, timp de aproape un an ponderea activelor acestora s-a redus nesemnificativ de la 66,2% în iunie 2016, până la 64,7% în iulie 2017”, a declarat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă la prezentarea Economic Outlook.
Băncile aflate sub procedură specială a BNM deţineau, în iulie 2016, circa 70% din piaţa de credite din sistemul bancar. Chiar dacă soldul creditelor oferite de aceste trei bănci s-a redus cu 3,6 miliarde lei datorită măsurilor prudenţiale impuse de către BNM, totuşi ele continuă să deţină circa 2/3 din totalul creditelor oferite de sistemul bancar.
“Dacă analizăm situaţia privind creditele oferite în economie, putem concluziona că a fost un an destul de dificil: băncile care activau liber n-au reuşit să-şi majoreze portofoliul de credite, iar volumul total de credite oferit de sistemul bancar s-a redus doar datorită celor trei bănci aflate sub supravegherea BNM. Altfel, procesul de supraveghere a jucat un rol de temperare a activităţii de creditare din sistemul bancar”, a mai spus Ioniţă.
În opinia economistului, ameliorarea situaţiei la unele din aceste bănci a decurs destul de anevoios, ceea ce a impus BNM să prelungească de două ori termenul de supraveghere specială.
Totodată, în această perioadă, BNM a îmbunătăţit sistemul de raportare a creditelor neperformante. Ca rezultat, pe parcursul ultimului an volumul creditelor neperformante din sistemul bancar a crescut cu 1,87 miliarde lei sau cu 44% (de la 4,2 miliarde în 2016 până la 6,07 miliarde în 2017). Această majorare este determinată de agravarea situaţiei la cele trei bănci supravegheate. Situaţia la celelalte bănci nu s-a schimbat esenţial.
Totuşi, această evoluţie negativă a portofoliului de credite se datorează şi ajustării sistemului de evidenţă şi raportare, mult mai prudentă. În rest, activitatea băncilor a rămas stabilă. Putem constata că gradul de încredere faţă de bănci nu s-a diminuat, fapt confirmat indirect de capacitatea de a atrage depozite de la persoanele fizice.
Cele trei bănci supravegheate de BNM deţin peste 70% din depozitele persoanelor fizice. În perioada analizată volumul depozitelor atrase a crescut cu 7,8%, ajungând la 38,6 miliarde lei în iulie 2017, faţă de 35,8 miliarde lei în iunie 2016. Putem observa că ritmul de creştere a atragerii depozitelor persoanelor fizice de către băncile supravegheate este similar celui din restul băncilor.
“Dacă am compara ritmul de creştere a depozitelor atrase de la persoanele fizice, nivelul de creditare a economiei şi modificarea portofoliului de credite neperformante, putem concluziona că cele trei bănci supravegheate se confruntă, de regulă, cu probleme de management şi bună guvernare şi mai puţin cu probleme de imagine şi neîncredere din partea cetăţenilor. Chiar şi în condiţiile unui fundal informaţional negativ, gradul de încredere al cetăţenilor măsurat prin volumul depozitelor persoanelor fizice nu s-a înrăutăţit. În schimb, băncile depăşesc cu greu problema creditelor neperformante şi este evidentă reducerea cererii de credite pentru activităţi economice”, se arată în Economic Outlook.
În raportul către FMI, Guvernul susţine că s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte redresarea situaţiei în sectorul financiar, inclusiv prin sporirea transparenţei acţionarilor şi managementului, consolidarea cadrului de supraveghere şi celui de reglementare şi diagnosticarea situaţiei la nivel de bănci.
Totuşi, mai avem de confruntat multe probleme pentru ca progresul atins să devină ireversibil. Trebuie să continue eforturile pentru facilitarea transferului drepturilor de proprietate asupra acţiunilor “problematice” ale celor mai mari bănci către acţionarii care îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi competenţă, confirmarea acţionarilor şi managerilor în conformitate cu prevederile legii, curăţirea în continuare a bilanţurilor băncilor şi îmbunătăţirea gestionării riscurilor în cadrul băncilor. Acordarea mai multor resurse pentru supravegherea axată pe riscurile-cheie ar veni în sprijinul acestor eforturi.
Printre măsurile ulterioare de asigurare a respectării cerinţelor faţă de bănci se numără: emiterea de dispoziţii privind reclasificarea activelor, majorarea provizioanelor prudenţiale la pierderile de la creditare, precum şi îmbunătăţirea aspectelor ce ţin de guvernanţă şi managementul riscurilor. Toţi administratorii vizaţi ai băncilor au fost sancţionaţi şi avertizaţi. S-a constatat că toate băncile supuse controalelor respectă cerinţele minime de reglementare. Controalele în teren la cele două bănci locale de mărime mică rămase vor fi finalizate până la sfârşitul lunii ianuarie 2018 (criteriu revizuit de performanţă structurală), iar controalele în teren la băncile care sunt filiale ale unor grupuri bancare străine vor fi finalizate până la sfârşitul lunii mai 2018 (criteriu revizuit de performanţă structurală).
„În vederea restabilirii în continuare a încrederii în conducerea băncilor, în conformitate cu planul nostru de acţiuni pentru punerea în aplicare a noii Legi privind activitatea bancară, le vom cere tuturor băncilor să efectueze auto-evaluarea guvernanţei corporative până la 31 august 2018 (criteriu de performanţă structurală). În cadrul controalelor în teren şi din oficiu, vom face evaluările ulterioare de supraveghere, finalizând acest exerciţiu până în luna aprilie 2019”, se menţionează în angajamentul Guvernului faţă de FMI.
Deblocarea creşterii volumului creditării, după înregistrarea unor valori negative de la declanşarea crizei din anul 2014 încoace, impune măsuri de fortificare a guvernanţei bancare şi de îmbunătăţire a gestionării riscurilor. Creditarea bancară va juca un rol esenţial în sprijinirea creşterii sectorului real al economiei. În afară de aceasta, vom evalua eficacitatea infrastructurii sectorului financiar şi legislaţiei aferente, în vederea eliminării potenţialelor obstacole în calea unei intermedieri eficace.
Consolidarea guvernanţei şi managementului riscurilor în bănci, de rând cu eforturile susţinute de curăţare a sistemului bancar rămân a fi obiectivele noastre primordiale, atingerea cărora va contribui la asigurarea stabilităţii macrofinanciare şi intermedierii financiare eficace întru asigurarea unei creşteri economice mai puternice şi atotcuprinzătoare.
Victor URSU
