Banca Naţională a Moldovei continuă să aibă o politică monetară restrictivă, în condiţiile în care la ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie a redus rata de bază cu doar 0,5 puncte procentuale, până la 9,5%.
Economiştii se arată rezervaţi de decizia băncii centrale care ar fi trebuit să reducă rata de refinanţare mai mult decât cu 0,5 puncte procentuale pentru relansarea economiei şi reducerea presiunii pe datoria de stat.
“Revenirea spre coridorul ţintit a inflaţiei va fi în al 3-lea trimestru 2017. În următoarele 7-8 luni inflaţia va fi de aproximativ 2%, în timp ce avem o rată de baza de 9,5%. BNM avea posibilitatea să pornească motorul prin micşorarea ratei de bază până la 6%. Prin micşorarea ratei de bază ar fi redus costurile de deservire a datoriei de stat, dobânzile la creditare şi, respectiv, volumul creditelor problematice”, susţine economistul Sveatoslav Mihalache.
În decizia de politică monetară de săptămâna trecută, BNM a redus dobânda la creditele overnight cu 0,5 puncte procentuale, de la 13,0 până la 12,5 la sută anual şi la depozitele overnight cu 0,5 puncte procentuale, de la 7,0 până la 6,5 la sută anual.
În acelaşi timp, banca centrală a menţinut norma rezervelor obligatorii la 14 la sută în valută străină şi de 35 la sută în lei moldoveneşti.
Experţii economici sunt de părere că BNM a avut toate temeiurile să reducă şi mai mult rata de bază, dar şi norma rezervelor obligatorii. Acest lucru ar fi impulsionat creditarea şi relansarea economică.
BNM spune că rata anuală a inflaţiei pentru luna august 2016 a înregistrat nivelul de 3,6 la sută care este cu 3,4 puncte procentuale inferior celui din luna precedentă.
“Conduita politicii monetare continuă să fie configurată în funcţie de riscurile şi incertitudinile asociate evoluţiilor din mediul extern şi cel intern. Riscurile externe de natură dezinflaţionistă sunt asociate activităţii economice reduse din ţările zonei euro şi continuării recesiunii din Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, cu repercusiuni asupra diminuării pe termen scurt a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni prin prisma canalului remiterilor populaţiei şi cel al comerţului extern. Potenţialele riscuri la adresa inflaţiei decurg şi din volatilitatea sporită a pieţelor financiar-valutare internaţionale, alături de incertitudinile asociate preţurilor la petrol, preţurilor internaţionale la materiile prime şi produsele alimentare. Principalele riscuri şi incertitudini de provenienţă internă sunt asociate tergiversării ajustării tarifelor reglementate, modificării de accize din perspectiva conduitei politicii fiscale pentru anul 2017 şi, respectiv, recoltei din anul 2016. Astfel, se observă o prevalare accentuată a riscurilor dezinflaţioniste şi se anticipează un proces de reducere rapidă a ritmului anual de creştere a preţurilor, inclusiv din cauza bazei înalte de comparaţie din anul 2015”, susţine banca centrală.
Rata medie la creditele noi acordate în monedă naţională s-a micşorat cu 0,30 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna iulie 2016, constituind 13,70 la sută. Rata la depozitele noi atrase în lei s-a diminuat cu 1,62 puncte procentuale până la nivelul de 8,24 la sută în luna august 2016.
Procesele de creditare şi de economisire în luna august 2016 au consemnat evoluţii similare. Volumul creditelor noi acordate în perioada de referinţă s-a majorat cu 17,3 la sută, iar depozitele noi atrase au crescut cu 19,9 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. Soldul total al creditelor la sfârşitul lunii august s-a diminuat cu 13,7 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, iar soldul total al depozitelor a înregistrat o creştere cu 4,0 la sută faţă de sfârşitul lunii august 2015.
“Este cea mai periculoasă componentă a actualei crize economice, restul fiind mai mult sau mai puţin tranzitoriu. Cauzele esenţiale care au făcut iminentă lichidarea a trei bănci în anul 2015 sunt abuzurile şi fraudele comise de către acţionarii şi managementul executiv al acestor bănci, precum şi intervenţiile inadecvate din partea regulatorului. Deşi problema supravegherii inadecvate din partea BNM pare să se fi rezolvat odată cu numirea noului management al băncii centrale a ţării, problema lipsei de transparenţă în structura acţionariatului persistă, cu consecinţe grave asupra calităţii managementului bancar”, se arată în raportul de stare a ţării, MACRO 2016, prezentat de Expert Grup.
Trei bănci sistemice sunt la moment sub supraveghere specială din partea BNM. Dacă analizăm un asemenea indicator-cheie cum ar fi creditele neperformante raportate la Capitalul Normativ Total (CNT), observăm că grupul băncilor comerciale aflate sub supraveghere specială a evoluat mult mai prost şi este în prezent într-o situaţie cu mult mai rea decât grupul băncilor comerciale care nu se află în lichidare sau supraveghere specială.
În 2016, presiunile dobânzilor puţin s-au temperat, dar oricum rămân sufocante pentru economie, iar restricţionarea creditului a continuat cu încă minus 0,9 miliarde de lei în ianuarie-iunie 2016. Banii s-au scumpit nu doar pentru firme şi consumatori, dar şi pentru bănci. După ce BNM a înăsprit politica monetară pentru a proteja activele oficiale de rezervă, pentru a tempera speculaţiile valutare şi a domoli inflaţia, băncile au devenit mult mai avide de lichidităţi şi mult mai precaute chiar şi în creditarea reciprocă. Dobânzile interbancare la plasamentele overnight (dar şi pentru cele cu maturităţi mai lungi) au explodat, depăşind în anumite momente nivelul atins în 2009. Marja ratelor dobânzilor oferite şi cerute a crescut de două ori. În iunie 2015 piaţa interbancară a intrat într-o anemie din care încă nu a ieşit, fiind înregistrate nouă episoade lunare de absenţă a oricăror tranzacţii. Speriate de o eventuală criză de lichidităţi, băncile s-au angajat într-o competiţie acerbă pentru a atrage plasamente pe termen mediu şi lung de la populaţie, dobânzile la depozitele bancare crescând de la 5,7% în 2014 la 12,1% în 2015.
Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a declarat la MACRO 2016 că problema sectorului bancar poate fi soluţionată prin atragerea capitalului străin. “BNM întreprinde toate eforturile de atragere a investitorilor străini. Este greu în condiţiile actuale. BNM va discuta cu fiecare bancă în parte soluţiile de ieşire din criză”.
În opinia guvernatorului, responsabilitatea pentru spălarea banilor trebuie să revină nu atât Băncii Naţionale, cât băncilor comerciale. În viitorul apropiat urmează a fi implementat sistemul informaţional în toate băncile care, în regim real, vor putea expedia rapoarte privind activitatea lor.
În context, guvernatorul BNM a recunoscut că banca centrală nu este atât de independentă de voinţa politică, precum ar trebui să fie.
Victor URSU
