Anul 2014 a fost un an dificil pentru sistemul bancar moldovenesc în condiţiile în care a fost zguduit de evenimentele din jurul Băncii de Economii şi Victoriabank, ceea ce a influenţat rentabilitatea activelor din sistemul financiar.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în anul 2014 rentabilitatea activelor (ROA) pe sistemul bancar a constituit 0,92%, ceea ce înseamnă că la fiecare leu investit băncile moldoveneşti au câştigat, în medie, 0,92 de bani. Acelaşi indicator cu un an mai devreme era de 1,56%.
Moldindconbank a avut de câştigat 3,19 lei din fiecare leu investit, fiind urmat de Agroindbank – cu 2,47 lei, Mobiasbancă – cu 2,07 lei şi Energbank – cu 1,83 lei.
Cel mai prost tablou al rentabilităţii activelor se atestă la Banca de Economii care anul trecut a înregistrat pierderi de peste 200 mil. lei, iar la fiecare leu investit banca a pierdut 1,72 lei.
Rentabilitatea capitalului băncilor a fost şi el în regres cu 32%, iar fiecărui leu din capital îi revine 6,39 lei. Cea mai mare rentabilitate a capitalului a avut-o Moldindconbank – 26,08 lei, Agroindbank – 14,66 lei şi Victoriabank cu un câştig de 11,39 lei, raportat la fiecare leu din capitalul băncii.
În ceea ce priveşte profitul cumulat, cele 13 bănci din Republica Moldova au totalizat un câştig de 778 mil. de lei faţă de 1,02 miliarde în anul precedent, indicatorul de anul trecut fiind afectat de situaţia de la Banca de Economii şi Banca Socială.
În fruntea clasamentului, cu cel mai mare profit obţinut anul trecut s-a situat Moldindconbank – 397,5 mil. de lei, urmat de Agroindbank – 357,6 mil. de lei, iar pe locul trei s-a clasat Victoriabank – cu 205,4 mil. de lei. Clasamentul este continuat de Mobiasbancă – Groupe Societe Generale (103,5 mil. lei), Energbank (37,6 mil. lei) şi Unibank (29,1 mil. lei).
Profitul băncilor s-a redus şi ca urmare a comprimării soldului total al creditelor, care, la sfârşitul anului 2014, a constituit 40,8 miliarde de lei, cu 3,1% mai puţin faţă de anul precedent. Cel mai interesant lucru este că în urma reducerii volumului creditelor, activele ponderate la risc ar fi trebuit să se comprime, însă ele practic s-au dublat faţă de 2013 atingând suma de 68,3 miliarde de lei.
Tabloul suficienţei capitalului ponderat pe sistemul bancar nu arată chiar bine în condiţiile în care pe sistem acesta este de 13,21%, faţă de limita de 16% cerută de Banca Naţională a Moldovei, ceea ce înseamnă că trendul de reducere indică majorarea portofoliului de credite ce a dus la majorarea activelor ponderate la risc. Indicele este tras în jos de Banca Socială şi Banca de Economii, fiind de 2,56% şi, respectiv, de 3,22%.
Cele două bănci au intrat sub administrarea specială a Băncii Naţionale a Moldovei la sfârşitul lunii noiembrie anul trecut, ca urmare a tranzacţiilor suspecte depistate de banca centrală. Or, pentru a soluţiona problema, BNM a invitat compania străină Kroll pentru a investiga neregulile.
La prezentarea raportului asupra inflaţiei, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat că Banca Socială a oferit rapoarte eronate în condiţiile în care soldul creditelor a crescut de aproape şapte ori, la 21 miliarde de lei. “Este vorba de o sumă de bani care a circulat ca un titirez prin mai multe bănci şi de aceea se pare că au fost acordate multe credite”.
La sfârşitul anului 2014, volumul total al creditelor expirate a constituit 4,8 miliarde cu 10,6% mai mult faţă de indicele înregistrat în 2013. Cele mai multe credite expirate au fost la Banca Socială – 1,1 miliarde de lei, urmată de Victoriabank – 898 mil. lei şi Banca de Economii – 893 mil. lei.
Experţii atenţionează asupra creşterii volumului creditelor expirate ca urmare a deprecierii leului moldovenesc faţă de dolar şi euro. Or, acest lucru ar putea duce la incapacitate de plată a agenţilor economici care au contractat împrumuturi în valută străină. Economiştii trag alarma şi pentru agenţii economici care au credite în lei moldoveneşti, şi cei care au redus exporturile în Federaţia Rusă ca urmare a restricţiilor impuse de Kremlin, dar şi pe fundalul deprecierii cu peste 50% a rublei ruseşti.
Capitalul de gradul I al băncilor (capacitatea de rezistenţă a sistemului bancar la eventualele dificultăţi financiare) a constituit 8,707 miliarde de lei, majorându-se cu 781 mil. de lei la sfârşitul anului 2014 comparativ cu anul precedent. La 31 decembrie toate cele 13 bănci aveau capitalul de gradul I conform minimului necesar de 200 mil. lei.
Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor licenţiate a constituit 77,56%, cu 5,3 puncte procentuale mai mult comparativ cu finele anului 2013.
La capitolul lichidităţi, anul trecut, valoarea indicatorului lichidităţii I pe termen lung pe sector (<=1) a constituit 0,7. În acelaşi timp, valoarea indicatorului lichidităţii curente (>=20%) a constituit 21,6%. Cea mai mică valoare a acestor indicatori se înregistrează la Banca de Economii: de 0,26 şi, respectiv, 1,71%. Aceasta înseamnă că pentru indicatorul lichidităţii pe termen lung, activele sunt finanţate în proporţie de doar 26%, iar la lichiditatea curentă banca nu are suficiente resurse lichide pentru a-şi onora obligaţiunile pe termen scurt.
Expert Grup, în publicaţia Mega, atrage atenţia că o continuare a deprecierii monedei naţionale cu ritmuri rapide ar putea avea efecte nefavorabile pentru sectorul bancar. Deşi, în timp, deprecierea are atât influenţe pozitive, cât şi negative asupra împrumuturilor neperformante, efectul net al ieftinirii leului este nefast pentru calitatea activelor.
În contextul în care 40% din credite sunt în valută străină, intensificarea deprecierii monedei naţionale ar putea afecta serios calitatea împrumuturilor bancare şi ar influenţa negativ stabilitatea sectorului. Or, pentru mulţi debitori ieftinirea semnificativă a leului deja creează şi va continua să genereze dificultăţi în rambursarea creditelor în valută. Pe de altă parte, continuarea slăbirii monedei naţionale va determina populaţia să-şi reorienteze economiile în depozite valutare şi, în rezultat, va creşte gradul de dolarizare a resurselor bancare. O asemenea evoluţie va diminua semnificativ puterea de influenţă a instrumentelor aplicate de BNM, iar băncii centrale îi va fi mai dificil să promoveze politica monetară.
Mai mult ca atât, renunţarea populaţiei la plasarea economiilor în depozite nevalutare va cauza scumpirea resurselor în monedă naţională. În aceste condiţii, băncile vor putea oferi Guvernului împrumuturi la rate mai înalte, iar această situaţie ar putea deteriora inclusiv şi echilibrul bugetar.
Dificultăţile ce au fost generate de impunerea interdicţiilor pentru exportul pe piaţa Federaţiei Ruse şi care afectează sectorul agroalimentar vor influenţa negativ băncile comerciale. Cea mai mare problemă se referă la rambursarea mai dificilă a împrumuturilor bancare, fapt ce va contribui la înrăutăţirea portofoliului de credite.
“Deşi au fost operate modificări legislative pentru a diminua expunerea sistemului bancar la riscurile asociate tranzacţiilor frauduloase, sectorul continuă să fie „arena de luptă” pentru raiderii corporativi. Totodată, mai multe bănci utilizează în mod neeficient şi chiar într-o manieră neprudenţială activele sale şi, în acest fel, este afectată stabilitatea sectorului. FMI menţionează clar că trei bănci, activele cărora în comun reprezintă aproximativ 28% din patrimoniul sectorului bancar, ar putea fi afiliate şi au o înaltă expunere între ele şi faţă de câteva instituţii financiare din Rusia”, mai spun în analiză economiştii de la Expert Grup.
Victor URSU
