Economia Republicii Moldova este în recesiune, iar bancherii sunt mai atenţi la acordarea creditelor. În urma contractării businessului, cererea pentru credite a intrat pe minus. În luna aprilie, solicitările de împrumuturi s-au comprimat cu 234 milioane de lei.
Soldul creditelor în economie s-a redus din contul micşorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 77,8 mil. lei (0,3 la sută), precum şi a celor în valută (exprimate în lei) cu 156,1 mil. lei (0,8 la sută).
Banca Naţională spune că evoluţia negativă a soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de scăderea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar privat şi faţă de sectorul financiar nebancar – cu 171,7 mil. lei şi, respectiv, cu 21,4 mil. lei, în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar public şi faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoanele fizice) au crescut cu 81,8 mil. lei şi, respectiv, cu 33,5 mil. lei.
Economistul Ion Tornea spune că activitatea economică este în scădere, ceea ce explică cererea mai mică a businessului pentru împrumuturi. El afirmă că relansarea va dura. În prezent asistăm la o uşoară revenire, deşi comerţul este încă pe minus. În a doua parte a anului economia se va relansa, dar totul depinde de agricultură.
Roman Chircă, expert economic, susţine că reducerea cererii businessului pentru credite a avut loc din trei motive. “În primul rând creditul este principala sursă de lichidităţi pentru business. Nu există alte alternative în condiţiile în care piaţa de capital este subdezvoltată. Al doilea motiv ţine de realităţile economice, cum ar fi scăderea importului, iar al treilea motiv este majorarea ratei de refinanţare care a făcut împrumuturile greu accesibile or, pentru împrumuturile scumpe e nevoie de un business cu o rată a profitului de peste 20%, în timp ce media pe ţară este de 10-15% pe diferite sectoare”.
Potrivit lui Chircă, creditele mai ieftine măresc volumul de lichidităţi pe o anumită perioadă şi pe un anumit plafon, dar asta nu rezolvă problema fundamentală a economiei moldoveneşti. Cu cât mai mare este dinamica economică din ţară şi din regiune, cu atât este mai mare atractivitatea pentru împrumuturile bancare.
“Alte surse de atragere a lichidităţilor este piaţa de capital şi nu există încredere din partea investitorilor şi a agenţilor economici să utilizeze astfel de instrumente pentru a accesa lichidităţi la preţuri accesibile. Creditarea într-o ambianţă economică subdezvoltată comportă riscuri majore, de aceea băncile preferă să diminueze riscurile şi să stea pe mormane de lichidităţi decât să le piardă prin diferite proiecte sau să se transforme în filantropi”, a mai spus Chircă.
El afirmă că până nu se va îmbunătăţi activitatea businessului, acordarea creditelor va fi mai dificilă. Avem o comunitate de afaceri modestă, constrânsă, marginală şi primitivă care nu permite absorbţia lichidităţilor venite din remitenţe, dar lichidităţile livrate de BNM. “În anul 2014-2015 era o situaţie când volumul depozitelor depăşea de două ori soldul creditelor acordate. În acelaşi timp, depozitele sunt atrase la dobânzi ridicate, iar în rezultat şi creditele sunt scumpe şi nu sunt atractive pentru agenţii economici. Pentru aceasta e necesar ca ei să aibă o activitate economică rentabilă ca să le permită rambursarea acestor credite. Pe de altă parte, în structura creditelor acordate, circa 80% sunt agenţi economici, iar 20% sunt persoane fizice. Anul trecut a fost înregistrat un boom al creditelor de consum, iar dacă în prezent băncile ar găsi mecanisme de a reanima creditul de consum, atunci s-ar majora importurile, lucru care nu este benefic pentru o dezvoltare economică”.
Pentru ieftinirea creditelor, Expert Grup recomandă o ajustare graduală a politicii monetare în condiţiile reducerii ratei anuale a inflaţiei. În acest context, dacă nu se vor materializa careva riscuri inflaţioniste majore, ei recomandă reducerea ratei de bază până la 12% pe parcursul anului 2016 şi până la 8% pe parcursul anului 2017. În acelaşi timp, norma rezervelor obligatorii ar putea fi micşorată gradual, însă doar după apariţia primelor semnale clare de relansare economică, pentru a putea permite băncilor să-şi îmbunătăţească portofoliile bancare din contul creşterii creditării.
Alexandru Fala, responsabil pe sectorul bancar de la centrul analitic Expert Grup, susţine că, “dacă nu vor fi şocuri externe, vom ieşi din recesiune şi acest lucru ar putea motiva băncile să ofere credite mai ales în condiţiile în care BNM relaxează rata de bază. Ratele dobânzilor vor fi influenţate într-o anumită măsură”.
Hârtia de turnesol a economiei sunt transporturile care în patru luni ale anului 2016 s-au redus cu 11%.
Datele BNM arată că împrumuturile acordate persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător s-au redus cu 20% la 31,2 miliarde de lei faţă de luna aprilie din 2015.
“Dinamica nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici în trimestrul I 2016 semnalează continuarea contractării activităţii economice în perioada de referinţă şi relevă persistenţa presiunilor dezinflaţioniste din partea cererii agregate. În trimestrul I 2016, exporturile au scăzut faţă de perioada similară a anului 2015 cu 14,5 la sută, iar importurile cu 8,9 la sută. În acelaşi timp, evoluţii uşor pozitive se atestă în agricultură şi industrie. Astfel, producţia agricolă a înregistrat o sporire de 4,0 la sută, iar producţia industrială s-a majorat în termeni reali cu 1,1 la sută”, spune BNM.
Banca centrală precizează că procesele de creditare şi de economisire în luna aprilie 2016 au consemnat evoluţii diferite. Volumul creditelor noi acordate în perioada de referinţă s-a micşorat cu 22,5 la sută, iar depozitele noi atrase au crescut cu 18,1 la sută, faţă de perioada similară a anului precedent. Soldurile totale ale creditelor şi cele ale depozitelor la sfârşitul lunii aprilie s-au diminuat cu 10,1 la sută şi, respectiv, cu 2,3 la sută, faţă de perioada similară a anului precedent.
Rata medie la creditele noi acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,15 puncte procentuale, faţă de nivelul înregistrat în luna martie 2016, constituind 15,67 la sută. Rata la depozitele noi atrase în lei s-a diminuat cu 0,84 puncte procentuale până la nivelul de 13,86 la sută în luna aprilie 2016.
Totodată, riscurile în adresa economiei moldoveneşti sunt cele externe prin canalul remiterilor populaţiei şi cel al comerţului extern cu implicaţii asupra diminuării pe termen scurt a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni, ceea ce se reflectă în evoluţia ulterioară a situaţiei businessului autohton.
Economiştii susţin că băncile sunt reticente la acordarea împrumuturilor bancare ca urmare a recesiunii în care s-a pomenit Republica Moldova. Ba mai mult, lipsa unor proiecte viabile în economie îi face pe bancheri să nu acorde credite în stânga şi în dreapta. În aceste condiţii, o parte din agenţii economici întâmpină dificultăţi la rambursarea împrumuturilor, iar băncile s-au pomenit cu majorarea ratei creditelor neperformante şi cu gajuri pe care nu le pot comercializa din lipsa cererii pe piaţă. Astfel, băncile moldoveneşti preferă să investească lichidităţile în titluri de stat care au gradul de risc zero şi, în plus, o rată de profitabilitate care începe de la 15%.
Victor URSU
