Orice investitor străin caută garanţii pentru capitalul pe care intenţionează să-l plaseze pe anumite pieţe. Republica Moldova este o ţară cu un risc ridicat, precum cel de depreciere a monedei naţionale. Astfel, investitorul cere, în primul rând, legi şi reglementări predictibile. Raportul Băncii Mondiale pentru anul 2013, Doing Business, plasează ţara noastră pe locul 80 în ceea ce priveşte protecţia investitorilor.
Experţii Băncii Mondiale (BM) au atenţionat că Republica Moldova trebuie să accelereze reformele, astfel încât mediul de afaceri autohton să fie competitiv şi atractiv pentru investitorii străini. Deocamdată, avem un nivel critic al unor indicatori esenţiali, precum stabilitatea macroeconomică, instruirea şi abilităţile forţei de muncă, dar şi unele probleme în sectorul financiar sau în comerţul transfrontalier. În cadrul unei conferinţe recente, managerul de ţară al BM, Abdoulaye Seck, a anunţat că, în septembrie curent, va fi prezentat proiectul de susţinere a RM pentru următorii patru ani, în vederea consolidării mediului de afaceri şi a competitivităţii pe piaţa comunitară unică. În schimb, BM aşteaptă reforme critice care să asigure un climat favorabil investiţiilor.
Dinu Armaşu, directorul executiv al Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova, susţine că mediul de afaceri autohton are, într-adevăr, nevoie de reglementări îmbunătăţite, mai ales în ceea ce priveşte transparenţa în procesul decizional, însă “e periculos să faci reforme doar prin implementarea acelor exemple din raportul Doing Business fără a înţelege ce exact trebuie de schimbat, în cadrul legal, pentru mediul antreprenorial. În acelaşi timp, e important să nu fie distorsionată practica corporatistă mondială şi să nu fie făcute presiuni asupra acţionarilor majoritari ai companiilor”, a spus el.
BM recomandă spre implementare în RM un şir de practici globale bune pentru o mai mare protecţie a investitorilor, cum ar fi: măsuri mai dure împotriva directorilor implicaţi în tranzacţii prejudiciabile cu părţi afiliate, deschiderea registrelor companiilor pentru a putea fi verificate de către acţionari precum şi facilitarea reparării prejudiciilor acţionarilor în instanţele judiciare.
De asemenea, experţii BM susţin că şi protecţia acţionarilor minoritari nu trebuie uitată şi propune să fie îmbunătăţit indicele măsurii de răspundere a directorului, indicator care este, momentan, sub media europeană şi a Asiei Centrale.
În viziunea directorului Direcţiei generale executive a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), Elena Pui, “sectorul valorilor mobiliare, al asigurărilor şi cel al microfinanţării au un potenţial enorm în Moldova şi reprezintă rezerve nevalorificate în care pot fi direcţionate fluxuri investiţionale importante, chiar dacă indicatorii acestor sectoare sunt încă modeşti”. Ea susţine că evoluţia acestora au avut un trend pozitiv anul trecut.
Potrivit datelor CNPF, în 2013, piaţa asigurărilor a fost în creştere cu 8,5% faţă de anul precedent şi a înregistrat 1,18 mlrd. lei prime brute subscrise, însă valoarea investiţiilor directe, în special cele străine, în acest sector continuă să fie destul de redusă.
Elena Pui remarcă că “piaţa valorilor mobiliare nu dispune de varietatea de instrumente financiare necesare atragerii investiţiilor, în acest scop sunt utilizate frecvent tranzacţiile cu acţiuni ordinare”. De altfel, este unicul instrument folosit actualmente pe piaţa respectivă.
În 2013, prin intermediul emisiunilor mobiliare au fost atrase investiţii în valoare de 950 mil. lei, iar percepţia investitorilor pe piaţa secundară a devenit mult mai bună, întrucât au fost efectuate tranzacţii în valoare de 1,7 mlrd. lei sau cu 37% mai mult decât în anul 2012. Investitorii apelează la mecanisme de piaţă transparente, adică la tranzacţiile bursiere care au depăşit valoarea anului precedent de 1,3 ori.
Şi sectorul de microfinanţare a dispus de un nivel de lichiditate comod şi a înregistrat un profit moderat anul trecut. Prin intermediul asociaţiilor de economii şi împrumut şi a organizaţiilor de microfinanţare au fost contractate servicii în valoare de peste 2 mlrd. lei.
“Este imposibil de înţeles procesul investiţional fără a lua în calcul armonizarea legislaţiei naţionale cu directivele UE, mai ales cele ce ţin de dreptul comercial internaţional sau de dezvoltare a afacerilor. În UE sunt cerinţe mult mai stricte decât în Moldova în ceea ce priveşte înfiinţarea şi dezvoltarea unei afaceri. Spre exemplu, în UE există cerinţe privind minimul de capital, ceea ce nu se regăseşte în legislaţia noastră”, explică Eugen Osmochescu, director executiv Corporaţia de Finanţare Internaţională (CFI). El mai accntuează că RM are nevoie de mai multe eforturi pentru a atrage investiţiile străine directe sau chiar locale.
Datele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) arată că stocul investiţiilor străine directe (ISD) a crescut cu 174,86 mil. dolari în primele nouă luni ale anului trecut sau cu 35% mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2012. În consecinţă, stocul ISD a constituit 3,60 mil. dolari. Peste 53% din stocul respectiv, acumulate în capitalul social, le-a revenit investitorilor din UE, în special celor din Olanda şi Cipru, în timp ce investitorilor din CSI le revine o cotă de doar 11,5% din stocul ISD.
Menţionăm că în 2013 a intrat în vigoare Legea privind piaţa de capital, cu scopul de a crea o piaţă echitabilă şi transparentă. În conformitate cu această lege se va crea fondul de compensare a investitorilor pentru cazul în care o societate de investiţii va intra în insolvabilitate. Tot pentru protecţia drepturilor investitorilor sunt şi cerinţele prudenţiale, de management eficient a unei societăţi de investiţii, în aşa fel încât să fie asigurată o piaţă competitivă în raport cu cea din UE.
Evenimentele din ultimii doi ani de pe piaţa de capital, mai ales tranzacţiile de tip raider, au determinat CNPF să elaboreze, de curând, un proiect de lege prin care să fie completată şi modificată Legea privind piaţa de capital, care va asigura reforma sistemului de evidenţă a dreptului de proprietate. Totodată, este promovat un alt proiect, care prevede completarea şi modificarea Legii societăţilor pe acţiuni prin care să fie protejate şi mai mult drepturile şi interesele investitorilor şi acţionarilor de pe piaţa de capital. “Va fi exclusă orice tratare univocă a legii, întrucât sunt incluse prevederi exhaustive ce vizează convocarea adunărilor generale ale acţionarilor, alegerea organelor de conducere a unei societăţi etc. Acest proiect de lege este mult mai ambiţios decât cel anterior şi speranţa noastră este că protecţia investitorilor să fie cât mai vizibilă”, afirmă Elena Pui.
Lilia Platon