Banca Mondială a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei Republicii Moldova în 2016 cu 1,7 puncte procentuale, la 2,2 la sută, iar pentru 2017 anticipează un avans de 2,8 la sută şi respectiv, 3,3 la sută în 2018, a anunţat oficiul de la Chişinău al Băncii Mondiale.
“Anticipăm o relansare a economiei în 2016, ca urmare a unor rezultate mai bune în agricultură. Ne aşteptăm la semnarea unui acord cu FMI în luna octombrie, care va debloca finanţarea externă, inclusiv de la Banca Mondială, care are incluse în buget 45 milioane de dolari SUA pentru Republica Moldova”, a declarat Ruslan Piontkivsky, expert al Băncii Mondiale.
Potrivit acestuia, rata inflaţiei se va menţine în limita ţintei Băncii Naţionale a Moldovei de 5 la sută. Deficitul contului curent va fi în jur de 6 la sută şi se va menţine la nivelul din anul trecut. Pe fundalul unor rate ridicate ale dobânzilor şi riscurilor politice legate de alegerile prezidenţiale, nivelul investiţiilor va fi redus. Totodată, Republica Moldova nu mai are un nivel scăzut de datorie, ci s-a apropiat de ţările cu risc mai mare a datoriilor. “De asemenea, se va înregistra o reducere uşoară a sărăciei, o creştere a încrederii consumatorilor. Se va produce o consolidare a finanţelor publice, iar deficitul bugetului de stat va coborî sub 3 la sută, cât este în prezent”, a apreciat expertul.
În ciuda situaţiei austere, “valoarea în termeni reali a transferurilor către gospodăriile casnice probabil va fi menţinută”.
Moldova îşi revine după recesiune, însă creşterea este lentă, sunt de părere experţii Băncii Mondiale. După recesiunea din a doua jumătate a anului 2015, economia a crescut în prima jumătate a anului 2016 cu 1,3 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Consumul privat a înregistrat o creştere de 2,2 la sută, parţial susţinută de transferurile guvernamentale către gospodăriile casnice, în timp ce variaţia stocurilor a adăugat la creştere patru puncte procentuale. Între timp, exporturile nete au încetinit creşterea cu 3 p.p. datorită cererii externe slabe şi stabilizării cursului de schimb. Investiţiile au continuat să scadă cu 6,7 la sută, întrucât ratele reale ale dobânzilor au fost înalte, iar investiţiile publice modeste.
Ritmul inflaţiei scade, permiţând Băncii Naţionale să relaxeze poziţia monetară. Odată cu disiparea efectelor de transmisie în urma deprecierii monedei naţionale, rezultat al cererii interne anemice, preţurilor de import mai mici şi recoltei agricole bune, inflaţia s-a temperat de la maxima de 13,6 la sută în decembrie 2015 la 3,6 la sută în luna august 2016. Ca răspuns, BNM a redus brusc rata de bază a dobânzii de la 19,5 la sută în septembrie 2015 până la 10 procente începând cu iulie 2016.
Relaxarea treptată a politicii monetare a dus la o ieftinire uşoară a creditelor bancare, rata medie a dobânzii la finanţările în monedă naţională au coborât de la 13,60 la sută în februarie, la 12,82 la sută în august. Pe de altă parte, băncile au oferit tot mai mici profituri la depozitele în lei moldoveneşti, care s-au redus în aceeaşi perioadă de la 15,12 la 10,12 la sută, iar la economiile persoanelor fizice de la 15,52 la 10,55 la sută.
În pofida scăderii mult mai lente a ratei dobânzii la credite, procesele de creditare în luna august 2016 au consemnat evoluţii în creştere. Volumul creditelor noi acordate în perioada de referinţă s-a majorat cu 17,3 la sută, iar depozitele noi atrase au crescut cu 19,9 la sută faţă de perioada similară a anului precedent.
Poziţia externă s-a îmbunătăţit uşor datorită reducerii importurilor. Preţurile mai mici la importuri şi cererea internă scăzută au compensat reducerea remiterilor, astfel încât deficitul contului curent s-a redus până la l6,4 la sută din PIB, cu 2,7 p.p. mai puţin faţă de anul trecut, constată Banca Mondială.
Ca urmare, rezervele în valută străină au crescut, depăşind echivalentul a 5 luni de importuri. Finanţele publice sunt în dificultate din cauza finanţării externe întârziate. Legea bugetului de stat pentru anul 2016 a fost adoptată abia în iulie şi se bazează în mare parte pe sprijinul extern (din partea UE, Băncii Mondiale, României) pentru finanţarea deficitului planificat de 3,2 la sută din PIB. În ianuarie-iulie, în condiţiile finanţării externe disponibile reduse, cheltuielile au scăzut cu 8,3 la sută în termeni reali, deoarece, în mare parte, cheltuielile de achiziţii şi de capital au fost oprite. În şapte luni ale anului 2016 deficitul s-a cifrat la doar unu la sută din PIB.
Creşterea economică a Moldovei, conform estimărilor, va atinge aproximativ 3 la suta în 2017-2018, apreciază experţii Băncii Mondiale. Scenariul de bază prevede o redresare modestă a principalilor parteneri comerciali, inclusiv Rusia, îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi un program cu FMI şi finanţarea oficială din partea partenerilor de dezvoltare. Cu o pondere a datoriei în PIB de până la 50 la sută, deficitul fiscal va converge treptat spre 2,5 la sută din PIB pentru asigurarea durabilităţii fiscale. Deficitul contului curent, cel mai probabil, va rămâne sub media istorică. Odată cu accelerarea ritmului de creştere, se aşteaptă ca rata sărăciei să se reducă până la 37,1 procente în 2017, iar în 2018 ar putea scădea până la 33 procente.
Perspectiva dezvoltării economice în Moldova este expusă la provocări imediate considerabile. Pe fundalul recesiunii prelungite în Rusia şi incertitudinii în Europa, stabilizarea macroeconomică şi fiscală reprezintă o provocare importantă pe termen scurt. Creşterea Moldovei este lentă, datoria sa publică a crescut recent pentru a face faţă consecinţelor fraudei bancare, limitând astfel spaţiul fiscal de manevră. Redobândirea încrederii populaţiei reprezintă o altă provocare majoră. După ce a fost făcută publică frauda bancară, autorităţile au început să întreprindă măsuri pentru abordarea problemelor de guvernanţă în întregul sector financiar. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a consolida independenţa, competenţele şi capacitatea de supraveghere a autorităţilor de reglementare (BNM şi CNPF), precum şi pentru a asigura transparenţa acţionarilor şi o guvernanţă corporativă bună în instituţiile financiare.
Pe termen lung, progresul durabil necesită o rebalansare a motoarelor de creştere în Moldova. Odată cu restrângerea impactului remiterilor şi transferurilor publice, modelul de dezvoltare trebuie să fie determinat din ce în ce mai mult de creşterea accentuată a sectorului privat şi crearea locurilor de muncă. De asemenea, sporirea calităţii, echităţii şi relevanţei sistemelor de educaţie şi de formare este o prioritate. Priorităţile de susţinere includ reformarea sistemului de protecţie socială, în special a pensiilor, îmbunătăţirea cadrului de reglementare al afacerilor, precum şi asigurarea unui management macroeconomic şi fiscal bun.
Ceea ce s-a întâmplat în anii 2014-2015 va fi resimţit încă o perioadă lungă de timp. Situaţia este gravă în principalele sectoare economice ca urmare a ratării reformelor economice, care trebuiau realizate în ultimii ani, se constată în studiul “Economic Outlook”, prezentat de IDIS “Viitorul”.
“Situaţia din economia moldovenească se va redresa atunci când va exista stabilitate politică şi economică, iar reformele vor fi realizate cu elan şi vor fi susţinute de politicieni. În consecinţă, comunitatea de afaceri va simţi efectele benefice ale reformelor. O situaţie dezastruoasă este în regiuni unde există disparităţi economice foarte mari şi probleme legate de exodul oamenilor”, este de părere directorul de programe IDIS “Viitorul”, Viorel Chivriga.
În ceea ce priveşte relaţiile cu partenerii de dezvoltare, expertul susţine că sunt primele semnale de relansare a dialogului, iar pe partea ce ţine de ajutoare se văd schimbări pozitive, dar mai avem mult de lucru până la solidificarea relaţiei. „Vom plăti pentru greşelile pe care le-au comis politicienii”.
“Prognozele de la început de an s-au adeverit pe deplin. Economia reală nu a generat nici un factor inflaţionist. La momentul actual s-a finalizat majorarea tarifelor la energia termică, dar modificările operate nu vor fi de natură să schimbe situaţia generală, astfel, inflaţia pentru 2016 nu va depăşi valoarea de 2 la sută, situându-se mai curând în jurul valorii de 1,7%. Factorul-cheie în stabilitatea preţurilor este şi va fi în 2016 cursul valutar, evoluţia căruia are componente ce se supun dificil predictibilităţii. Anticipăm o stabilitate a preţurilor datorate în mare măsură perioadei electorale de la sfârşit de toamnă”, a afirmat Sergiu Gaibu, unul dintre autorii “Economic Outlook”.
Pentru anul 2016, experţii IDIS Viitorul prognozează o inflaţie de 1,7 la sută, un curs de 20 de lei pentru un dolar american şi de 22,2 lei pentru un euro. Producţia agricolă va înregistra un avans de 7 la sută, iar comerţul cu amănuntul va creşte cu 2,5 la sută. În acelaşi timp, exporturile se vor comprima cu 9 la sută, iar importurile cu 5 la sută.
Ministerul Economiei a revizuit în creştere, în luna august, cifrele PIB-ului pentru anul 2016, la 2 la sută, faţă de 1 la sută cât prognoza la început de an. Produsul Intern Brut pentru acest an se estimează la 132,7 miliarde de lei.
Vlad Bercu
