Guvernul a adoptat proiectele legilor cu privire la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 şi acestea urmează să treacă şi de votul deputaţilor. Proiectul bugetului de stat pentru anul 2013 are drept obiectiv implementarea în continuare a reformelor structurale importante, totodată, creând condiţii pentru atingerea obiectivului durabilităţii bugetar-fiscale şi finanţării din buget a cheltuielilor principale, prin menţinerea unui deficit al bugetului public naţional la nivel de 1,14% în PIB, fără a se recurge la ajutorul extern.
Proiectul bugetului consolidat (bugetului public naţional) pentru anul 2013 prevede venituri în sumă de 37 mld. lei şi cheltuieli în sumă de 38,1 mld. lei, în creştere cu peste 7%, iar deficitul bugetului public naţional se va diminua cu 57 mil. lei, până la 1 miliard 136 mil. lei. Totodată, ponderea deficitului bugetului public naţional în PIB va constitui 1,14 la sută, faţă de 1,32 la sută scontat pentru anul 2012.
Principalele ramuri care vor beneficia de susţinerea bugetară sunt: asigurarea şi protecţia socială – 17,2% din suma totală; ocrotirea sănătăţii – 12,5%; transporturi şi gospodăria drumurilor – 9,0%; învăţământ – 8,1%; menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – 7,9%; agricultura, gospodăria silvică şi gospodăria apelor – 6,4%; serviciile de stat cu destinaţie generală – 5,2%.
Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 prevede venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat de 10 miliarde 534 milioane lei, în creştere cu 7,2% în raport cu veniturile pentru anul 2012, iar cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat se propun a fi de 10 miliarde 614 milioane lei sau cu 8% creştere faţă de de suma cheltuielilor aprobate pentru anul 2012.
Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, a menţionat că în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 sunt prevăzute contribuţii de asigurări sociale de stat în sumă de 7,9 miliarde lei, cu o creştere de 9,8% faţă de suma contribuţiilor aprobate pentru anul 2012. Această prognoză are la bază următoarele obiective: menţinerea tarifului total al contribuţiei de asigurări sociale de stat în cuantum de 29%; aplicarea tarifului contribuţiei de asigurări sociale de stat în proporţie de 22% la fondul de remunerare a muncii a persoanelor angajate în baza contractului individual de muncă în sectorul agricol, din care 6% vor fi subvenţionate de la bugetul de stat; calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat de către angajator pentru asigurarea socială a angajaţilor din aviaţia civilă, ale căror locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale, conform tarifului de 33%; calcularea contribuţiilor pentru contribuabilii ce activează pe cont propriu, prin aplicarea unei taxe fixe anuale, care în anul 2013 va constitui 5220 lei etc.
La estimarea cheltuielilor de asigurări sociale de stat pentru anul 2013 s-au aplicat următoarele măsuri: indexarea pensiilor de asigurări sociale cu 8,05%. De asemenea, s-a ţinut cont de indexarea indemnizaţiilor de invaliditate ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale cu 8,05%; transferarea din bugetul de stat a cheltuielilor pentru plata indemnizaţiei unice la naşterea copilului, persoanelor asigurate, concomitent cu majorarea cuantumului cu 300 lei: pentru primul copil va constitui 2600 lei, pentru fiecare copil următor – 2900 lei, precum şi modul de stabilire şi plată a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă prin majorarea numărului de zile plătite din contul mijloacelor angajatorului pînă la 5 zile în anul 2013.
Cât priveşte mărimea indexării pensiei sociale a fost stabilită reieşind din prognoza creşterii preţurilor de consum în anul curent cu 5,1 la sută şi a creşterii salariului mediu nominal cu 11 la sută. De asemenea, cu 8,05 la sută vor fi indexate alocările pentru invalizii avariilor la locul de muncă. Astfel, în 2013, pentru achitarea pensiilor din bugetului asigurării sociale vor fi acordate 7 mlrd 611,9 mil lei, sau cu 10,3 la sută mai mult decât în 2012, cea ce este motivat de indexarea pensiilor şi creşterea numărului de beneficiari. Cea mai mare parte de cheltuieli – 78,6 la sută, sau 5 mlrd 981,8 mil lei – va reveni pensiilor de vârstă. De asemenea, în 2013 pensiile de vârstă vor fi achitate pentru 487 mii persoane. Nivelul mediu al pensiei este de 1047,8 lei. După indexare, pensia medie va fi de 1067,7 lei. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale pentru achitare pensiilor de invalid vor fi de 1 mld. 301,89 mil lei. Aceste pensii vor fi achitate pentru 135,1 mii persoane. Pensia media pentru această categorie de persoane va fi de 830 lei, iar pensia medie după indexare va fi de 845,8 lei. Cele mai mari pensii vor fi achitate pentru unele categorii de angajaţi ai aviaţiei civile, care numără 669 persoane. Pensia acestora ajunge la peste 5,3 mii lei, iar după indexare – 5,4 mii lei. Pensia medie a deputaţilor este de 3962 lei, iar a membrilor Guvernului – 4858,8 lei, a angajaţilor vamali – 2163,1 lei.
Cu toate acestea, experţii consideră că sistemul de pensii trebuie reformat, iar bătrânii trebuie să fie integraţi în societate mai intens. Afirmaţiile au fost făcute în contextul zilei de 1 octombrie când este sărbătorită Ziua persoanelor în etate, cu atât mai mult cu cât, Comisia Europeană a declarat anul 2012 Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii.
Potrivit Expert-Grup, repercusiunile proceselor asupra fondului public de pensii sunt evidente: pe de o parte, îmbătrânirea populaţiei amplifică pasivele fondului de pensii, sporind, de la un an la altul, obligaţiile de plată faţă de persoanele care ating limita de pensionare. Pe de altă parte, rata insuficientă a natalităţii erodează pe termen mediu şi lung activele fondului din cauza diminuării numărului de contribuabili care, de facto, finanţează cheltuielile curente. Diferenţa rezultată este plătită, în mod evident, din contul contribuabililor. Astfel, începând cu anul 2009, de la bugetul de stat sunt alocate anual resurse suplimentare exclusiv pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), iar pentru 2012 acestea au fost planificate în volum de 950,8 mil. MDL sau cu +17,9% mai mult faţă de nivelul executat din anul precedent.
Prin urmare, presiunea sporită a sistemului solidar asupra persoanelor economic active este relevată de faptul că acestea contribuie la fondul public de pensii prin 2 canale paralele: (i) contribuţiile de asigurări sociale şi (ii) alte tipuri de impozite plătite la bugetul de stat. Creşterea din ultimii ani a acestei presiuni este determinată în mod direct de diminuarea ratei de ocupare, precum şi de înrăutăţirea situaţiei demografice. Astfel, creşterea numărului de pensionari observată din 2010 şi care are la bază îmbătrânirea continuă a populaţiei este asociată cu diminuarea numărului contribuabililor la fondul de pensii – fenomen acutizat de emigrarea forţei de muncă şi de evaziunea fiscală. Prin urmare, în prezent, circa 1,1 contribuabili la BASS întreţin 1 pensionar pentru limită de vârstă, în timp ce un nivel minim necesar pentru asigurarea funcţionării normale a sistemului este de circa 1 la 4.
Potrivit Olgăi Găguz, doctor în sociologie, Republica Moldova îmbătrâneşte neuniform, în profil teritorial ponderea populaţiei vârstnice variază în unele raioane, de la 10,7% în zona de centru, până la 24,3% în zona de nord. Cel mai bătrân efectiv al populaţiei după vârstă s-a creat în zona de nord a ţării, media estimată fiind de 18,3%. Cele mai afectate sunt raioanele Donduşeni, cu o pondere a populaţiei vârstnice de 24,3%, Drochia – 21,6%, Briceni – 21,4%, Edineţ – 21,1%, Râşcani – 20,4% şi Ocniţa – 19,8%.
În următoarele decenii, în Republica Moldova procesul de îmbătrânire a populaţiei va continua cu ritmuri rapide, dezvoltându-se pe fundalul descreşterii continue a populaţiei. Chiar dacă vor fi întreprinse unele măsuri eficiente de stimulare a natalităţii, acestea nu vor influenţa semnificativ fenomenul în cauză. Conform prognozei demografice, proporţia vârstnicilor în ansamblul populaţiei se va majora până la 16,7-17% către anul 2020,19,6-20,6% în 2030,21,2-24,3% în 2040 şi 27,4-30% în 2050.
Cristina MIRON
