Până la sfârşitul lunii iulie, Republica Moldova urmează să realizeze o listă de servicii şi mărfuri care vor suporta anumite taxe vamale. Ulterior, lista, elaborată împreună cu partenerii europeni, va fi discutată la cea de-a treia rundă de negocieri asupra Acordului de Constituire a Zonei de Liber Schimb, preconizată pentru luna septembrie la Chişinău.
Autorităţile speră să semneze şi să ratifice Acordul de Constituire a Zonei de Liber Schimb până în anul 2014, când expiră regimul preferinţelor comerciale între R. Moldova şi UE. Acordul prezintă o oportunitate pentru export şi investiţii. Mărfurile autohtone ar putea ajunge pe piaţa europeană, o piaţă cu 500 milioane de consumatori.
Mai exact, Acordul privind crearea ZLSAC între Republica Moldova şi Uniunea Europeană va asigura integrarea economică a Republicii Moldova în UE şi presupune liberalizarea graduală (până la 10 ani) a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, precum şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la Acquisul comunitar. Spre deosebire de regimul comercial actual RM-UE (ATP), care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat – ZLSAC va fi un acord multilateral încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari decât ATP şi o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri.
Prima rundă de negocieri a avut loc în perioada 19-23 martie, 2012, în total fiind planificate şase runde. Atunci au fost consolidate echipele de negociere ZLSAC, discutarea problematicii aferente fiecărui domeniu din cadrul Acordului şi elaborarea textelor juridice propriu-zise ale proiectului Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM şi UE.
A doua rundă de negocieri a avut loc la Bruxelles, în luna iunie curent. Iar cea de-a treia urmează să aibă loc la Chişinău, în septembrie. Autorităţile speră că tratativele se vor încheia până în toamna anului 2013.
În acest context, viceministrul Economiei, Octavian Calmâc a îndemnat agenţii economici să vină cu idei privind liberalizarea pieţei moldoveneşti pentru mărfurile europene. ”Cea de a II-a rundă de negocieri între Republica Moldova şi Comisia Europeană s-a finalizat cu un consens general, fiind găsită varianta de compromis a textelor juridice la toate capitolele Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană”, a declarat viceministrul Economiei, Octavian Calmâc în cadrul unui briefing organizat după cea de-a II-a rundă de negocieri care a avut loc la Bruxelles. Negocierile au fost purtate de viceministrul Economiei, Octavian Calmâc şi Luc Devigne, Directorul general al Departamentului Comerţ al Comisiei Europene.
Negocierile au fost axate pe textele juridice a celor 13 capitole din proiectul de Acord privind crearea ZLSAC: accesul bunurilor şi serviciilor pe piaţă, energetica, proprietatea intelectuală, concurenţa, achiziţiile publice, transparenţă, dezvoltarea durabilă, instrumentele de apărare comercială, măsuri sanitare şi fitosanitare, reguli de origine, administrarea vamală şi facilitarea comerţului. Un important capitol al negocierilor l-au constituit prevederile juridice ce vor permite Republicii Moldova să utilizeze în caz de necesitate aplicarea instrumentelor de apărare comercială a produselor moldoveneşti.
Totodată, viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, a mai specificat în cadrul negocierilor că au fost identificate şi domeniile ce necesită a fi supuse reformării în mod prioritar prin crearea legislaţiei de bază, cum ar fi achiziţiile publice şi concurenţa.
În urma invitaţiei oficiale a Guvernului Republicii Moldova, la negocieri a participat şi un reprezentant al regiunii transnistrene în calitate de observator, aşa cum toate prevederile Acordului se răsfrâng şi asupra agenţilor economici din stânga Nistrului.
Astfel, în cadrul următoarei runde de negocieri asupra Acordului, care va avea loc în septembrie 2012, la Tiraspol va fi organizată o masa rotundă cu agenţii economici transnistreni. Aceştia vor fi informaţi despre perspectivele, oportunităţile, dar şi despre obligaţiunile ce urmează a fi respectate din momentul intrării în vigoare a noului regim comercial cu UE, a informat viceministrul Economiei, Octavian Calmâc.
Obiective Acord ZLSAC:
• creşterea economică durabilă şi neinflaţionistă;
• creşterea calităţii bunurilor şi competitivitatea lor;
• stimularea comerţului dintre ambele părţi;
• oferirea accesului preferenţial pe pieţele UE;
• crearea unei pieţe comune;
• asigurarea unei concurenţe loiale pe piaţa internă
Avantajele ZLSAC pentru exportatori:
• acces nelimitat, fără restricţii tarifare la import pe piaţa comunitară a produselor agricole şi industriale;
• eliminarea taxelor vamale;
• perspective clare de dezvoltare şi stimulare a afacerilor comune;
• perspective clare de export al produselor de origine animalieră;
• preluarea standardelor europene şi normelor aferente infrastructurii calităţii;
• acces liber şi necondiţionat la piaţa comunitară a serviciilor;
• dezvoltarea cadrului juridic naţional în domeniul concurenţei;
• acoperirea şi extinderea protecţiei asupra obiectelor de proprietate intelectuală;
• reorientarea de la comerţ la producere;
• posibilitatea acordării asistenţei tehnice şi financiare din partea UE;
Avantajele ZLSAC pentru importatori:
• acces la reţelele internaţionale de distribuţie şi lansarea afacerilor pe plan internaţional;
• creşterea investiţiilor străine directe;
• predictibilitatea cadrului juridic bilateral – baza esenţială a dezvoltării relaţiilor de afaceri;
• eliminarea barierelor netarifare/tarifare şi tehnice din calea comerţului;
• mecanism viabil de soluţionare a litigiilor.
Sarcinile Serviciului Vamal:
• simplificarea procedurilor vamale legate de comerţul extern şi perfecţionarea controlului vamal;
• înlăturarea barierelor tarifare şi netarifare;
• eficientizarea administrării vamale prin ajustarea legislaţiei naţionale la legislaţia UE;
• eliminarea unor plăţi vamale;
• fortificarea funcţiei de audit vamal specific pentru verificarea originii mărfurilor.
