Interviu oferit de Aureliu Casian, director al Unităţii de implementare a proiectului Băncii Mondiale “Ameliorarea competitivităţii”.
– Una din componentele proiectului “Ameliorarea competitivităţii” prevede acordarea de sprijin financiar sub formă de granturi şi împrumuturi cu scopul de a îmbunătăţi competitivitatea de export a companiilor mici şi mijlocii din R. Moldova. Cine poate beneficia de susţinerea proiectului dat şi ce condiţii trebuie să întrunească pentru a participa la acest proiect?
– Accesul la finanţare reprezintă unul din cele mai mari impedimente în calea dezvoltării mediului de afaceri autohton enunţat de antreprenori, în special, de reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlociii (IMM). Realitatea arată că reprezentanţii businessului mic şi mijlociu, care au nevoie de surse financiare pentru dezvoltare sau investiţii capitale, nu le pot obţine din lipsă de experienţă sau din insuficienţă de gaj.
Proiectul “Ameliorarea competitivităţii”, care are un buget de 45 milioane de dolari SUA şi este implementat în perioada anilor 2015-2019, îşi propune să îmbunătăţească mediul de afaceri prin susţinerea Guvernului în implementarea strategiilor orientate spre crearea unui mediu de afaceri favorabil, reducerea constrângerilor şi costurilor pentru gestionarea afacerii şi întărirea capacităţilor de export.
Prin intermediul proiectului, ne-am propus să consolidăm legăturile între întreprinderile mici şi mijlocii din Moldova şi pieţele de desfacere, precum şi să îmbunătăţim capacitatea lor de a concura pe aceste pieţe. Astfel, 75% din buget sunt resurse destinate IMM-urilor din sectorul real al economiei. Este vorba de o linie de credit, care vine în susţinerea companiilor exportatoare, dar şi a furnizorilor care fac parte din lanţul valoric la export. Avantajul mijloacelor financiare oferite constă în faptul că acestea sunt acordate pe o perioadă mai îndelungată şi la o dobândă mai mică, în comparaţie cu sursele oferite de bănci.
De susţinerea proiectului pot beneficia companiile care au efectuat operaţiuni de export şi au o istorie de activitate de minimum doi ani. O condiţie obligatorie este ca întreprinderea să fie privată şi înregistrată în R. Moldova.
– În linii generale, care sunt aşteptările în rezultatul implementării acestui proiect?
– Suntem conştienţi de faptul că mijloacele oferite în cadrul proiectului “Ameliorarea competitivităţii” nu vor servi în calitate de panacee pentru soluţionarea tuturor problemelor din sectorul real al economiei. Iată de ce nu pretind că graţie proiectului nostru vom contribui la revigorarea imediată a mediului economic din ţară. Însă, sunt sigur că aceste 30 mil. de USD, care reprezintă bugetul liniei de credit pentru componenta respectivă a proiectului, constituie un pas înainte în îmbunătăţirea produselor şi serviciilor oferite de IMM-uri. De altfel, prin această linie de credit ne-am propus să susţinem 120 de afaceri locale, iar în cadrul liniei de grant – în jur de 250 de IMM-uri.
– Să înţelegem că prin intermediul acestui proiect antreprenorii au acces la surse financiare mai ieftine. Despre ce sume este vorba? În ce măsură aceste mijloace vor fi mai ieftine faţă de cele acordate de bănci? Câte companii deja au beneficiat de astfel de împrumuturi?
– Banii sunt oferiţi prin intermediul a patru bănci locale (Mobiasbancă, Fincombank, Comerţbank şi Procreditbank), care au fost selectate de Banca Mondială, în funcţie de indicatorii de performanţă privind volumul portofoliului de credite, structura şi transparenţa acţionarilor, creditele neperformante etc.
Mijloacele financiare sunt oferite în monedă naţională, dolari SUA sau euro, la dorinţa beneficiarului. Termenul maxim de acordare a creditelor este de 8 ani, iar pentru mijloacele circulante – de 4 ani, plafonul maxim pentru un agent economic fiind echivalent a 800 mii USD. Rata dobânzii este una flotantă şi este calculată o dată la şase luni. În monedă naţională, sursele financiare sunt oferite la o rată a dobânzii în jur de 15-16%, iar împrumuturile în euro sau dolari SUA sunt calculate la o rată a dobânzii de 5-7%.
La 31 decembrie 2015, erau înregistraţi 41 de beneficiari ai liniei de credit, care au contractat împrumuturi în valoare de 7 mil. dolari SUA, printre care se numără întreprinderi din domeniul procesării produselor agricole, panificaţiei etc.
– În situaţia în care cursul monedei naţionale variază de la o zi la alta, decizia de a contracta un împrumut în lei reprezintă un risc major pentru un antreprenor. Există interes din partea companiilor faţă de creditele oferite în monedă naţională în cadrul proiectului?
– Dimpotrivă, agenţii economici preferă să contracteze împrumuturi în monedă naţională. Astfel, 99 la sută din creditele oferite deja au fost solicitate în lei şi doar un singur împrumut a fost acordat în euro. Explicaţia este că, având temeri din cauza inflaţiei şi creşterii imprevizibile a cursului leu/dolar sau leu/euro, agenţii economici încearcă să-şi minimalizeze riscul şi decid în favoarea creditelor acordate în monedă naţională.
– Cum este apreciat proiectul în rândul mediului de afaceri? Cât de mare este competiţia pentru a obţine un împrumut?
– Mi-aş dori să fie o concurenţă acerbă între companii, însă, în primele luni ale acestui an, sesizăm o scădere a împrumuturilor contractate. Nu cred că cerinţele de acordare a creditelor sunt prea dure, mai degrabă este vorba de incertitudinea politică şi economică din ţară, care îi determină pe micii antreprenori să fie mai reticenţi.
– Care este profilul participanţilor la proiect şi domeniul de activitate al acestora?
– Majoritatea participanţilor sunt cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani. Printre cei 41 de beneficiari ai proiectului nostru la linia de credit se numără companii din diferite sectoare, inclusiv: industria alimentară, de procesare, producerea mobilei, reparaţia camioanelor, reciclarea deşeurilor din plastic etc. Un indice comun pentru toţi beneficiarii noştri este că majoritatea acestora efectuează vânzări de export în proporţie de 60-70%.
Printre beneficiarii liniei de grant sunt 12 agenţi economici deja acceptaţi, totodată, alte 12 companii se află în proces de examinare şi evaluare. Prin această componentă urmărim scopul nu doar de a oferi finanţare nerambursabilă, dar şi de a reeduca agenţii economici să perceapă serviciile de consultanţă nu doar “ca o irosire de bani”, ci ca o investiţie pe termen mediu. La componenta dată au prioritate companiile din domeniile: IT, agroalimentar, industria uşoară şi fabricarea echipamentelor electrice şi electronice.
– Proiectul mai prevede asistenţă tehnică şi instruiri pentru IMM-uri. Despre ce suport tehnic este vorba şi care este esenţa instruirilor oferite?
– Instruirile sunt incluse în componenta de grant. Astfel, beneficiarii care apelează la co-finanţarea serviciilor de consultanţă pot beneficia şi de instruiri cu scopul de a-şi fortifica capacităţile şi competitivitatea la export.
De exemplu, avem o companie care a solicitat servicii de suport şi asistenţă pentru un tehnician care, la rândul său, va instrui personalul companiei cu privire la operarea echipamentului procurat şi lansarea producerii. Un alt beneficiar a solicitat asistenţă din partea unui tehnolog italian, care urmează să instruiască angajaţii companiei în producerea mozzaréllei.
– În opinia Dvs, care sunt cele mai reuşite planuri de afaceri prezentate de beneficiarii şi ce idei de business v-au impresionat cel mai mult?
– Consider că în actualele condiţii de recesiune economică, toate ideile de afaceri merită atenţie, doar pentru simplul fapt că proprietarii acestora au avut curajul să le lanseze. Totuşi, chiar dacă nu sunt inovatoare, aş menţiona printre acestea – lansarea liniilor de producere a biscuiţilor, a mozzaréllei, a uleiurilor. De asemenea, sunt interesante proiectele ce ţin de micile afaceri, îndeosebi, cele de familie.
– Cum credeţi că va evolua mediul de afaceri din ţară, în următorii 2-3 ani?
– Potrivit legilor economiei, după oricare recesiune vine o perioadă de creştere. Sper mult că situaţia politică din ţară se va stabiliza şi nu va avea un impact negativ asupra mediului de afaceri. Businessul întotdeauna a fost proactiv şi a căutat posibilităţi de a supravieţui, astfel că am doar prognoze optimiste cu privire la dezvoltarea mediului de afaceri în perioada următoare.
– Vă mulţumesc pentru interviu.
A discutat Lilia Alcază
Componenta credite este destinată întreprinderilor private, care operează pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin 2 ani, cu mai mult de 75% din acţiuni şi alt capital fiind private. Activităţile eligibile pentru finanţarea din Linia de Credit: exporturi directe şi indirecte, legate de activităţile în sectoarele agriculturii, prelucrarea produselor agricole, producerea de bunuri şi servicii (cu excepţia serviciilor de consultanţă), care vor fi legate direct sau indirect de generarea de venituri din exporturi. Maturitatea sub-împrumuturilor pentru beneficiari – până la 8 ani pentru sub-proiecte investiţionale (care pot include până la 40% capital circulant) şi până la 4 ani pentru sub-împrumuturile pentru capital circulant independent. Pot fi finanţate 100% din cheltuielile eligibile ale sub-împrumutului eligibil.
Suma maximală pentru un împrumut pentru proiecte investiţionale este echivalentul a 800 mii USD, iar pentru capital circulant şi materie primă – echivalentul a 500 mii USD. Suma totală maximală pentru un beneficiar – echivalentul a 800 mii USD.
Componenta are un buget de 30 mil. USD, sumă de care vor beneficia aproximativ 120 de întreprinderi în perioada 2015-2019.
Componenta granturi prevede suport financiar în activităţi cu valoare adăugată sau procese orientate spre export şi are scopul de a ajuta IMM-urile să implementeze un set de activităţi care urmăresc îmbunătăţirea competitivităţii la export. Pentru co-finanţare pot aplica întreprinderile exportatoare sau situate pe lanţul valoric orientat la export din patru sectoare prioritare: produse alimentare şi băuturi; fabricarea produselor electronice şi mecanice; textile şi tehnologii informaţionale. Suma totală maximală pentru un beneficiar – echivalentul a 10 mii USD.
Componenta are un buget de 3 mil. USD, sumă de care vor beneficia aproximativ 250 de IMM-uri în perioada 2015-2019.
