Cumpărarea unei mansarde poate părea la prima vedere un chilipir. Analiştii imobiliari spun că atunci când doritorii de a achiziţiona un apartament optează pentru o mansardă, trebuie să fie atenţi în special la tipul de materiale utilizate de dezvoltatori la construcţia mansardei.
Cererea mare de apartamente a dus la explozia construcţiilor de mansarde pe multe blocuri din Chişinău. Constructorii susţin că în urma acestei afaceri au toţi de câştigat. În funcţie de oferta fiecărei firme, asociaţia de locatari beneficiază de curăţenie pe scara casei şi în subsol, termoizolarea blocului şi revizii capitale la instalaţiile interioare.
Cu toate acestea, nu puţine sunt cazurile în care oamenii care au investit într-o mansardă sunt nemulţumiţi. O parte dintre beneficiarii de mansarde s-au plâns de calitatea proastă a apartamentelor construite, iar alţii – de lucrările efectuate pe scara casei. Au fost şi cazuri în care cei ce au cumpărat o mansardă nu au mai văzut locuinţa terminată. În atare condiţii, experţii imobiliari spun că doritorii de a achiziţiona astfel de locuinţe trebuie să fie atenţi, pentru a nu fi păcăliţi.
În general, preţurile la mansarde sunt la jumătate comparativ cu preţurile apartamentelor. „Pare o afacere foarte rentabilă. Practic, constructorii nu fac altceva decât să speculeze dorinţa oamenilor pentru ”mult, ieftin şi bun”, a declarat Nicolai Ostafeiciuc, şef de filială, Bursa Imobiliară „Lara”.
Cu toate acestea, deşi au fost situaţii în care s-a luat decizia de sistare a lucrărilor, firmele de construcţii nu au respectat acest lucru. „Problema apare când omul de bună credinţă plăteşte, iar dacă locuinţa sa nu este legală, se poate ajunge chiar şi la demolarea construcţiei, dacă aceasta nu are avizele necesare”, declară experţii în construcţii.
Aceştia susţin că au fost descoperite situaţii în care actul cu acordul proprietarilor fusese falsificat. Inspectorii în construcţii au confirmat că, pentru mansardarea blocurilor, toţi locatarii trebuie să îşi exprime acordul în scris, acord ce trebuie autentificat la un notar pentru fiecare locatar în parte.
Analiştii imobiliari sfătuiesc persoanele interesate de achiziţionarea unei mansarde să consulte iniţial specialiştii în domeniu, să solicite cartea tehnică a construcţiei şi să verifice dacă firma respectivă are autorizaţie de construcţie, dacă este respectat proiectul şi care a fost rezultatul controalelor efectuate.
„Dacă pe de o parte există această latura legală care nu este respectată, pe de altă parte, există probleme în ceea ce priveşte calitatea construcţiei, cum ar fi sistemele de prindere sau soluţii structurale neadecvate”, a precizat Ostafeciuc.
De cealaltă parte, constructorii susţin că din afacerea cu mansarde au toţi de câştigat. Mai mult, aceştia declară că inspectorii în construcţii dau dovadă de exces de zel. „Noi oferim garanţie pentru lucrările noastre. Cum poate spune cineva că nu sunt în regulă? În plus, dacă sunt probleme, ne pierdem clienţii. Cel care îşi cumpără o mansardă beneficiază de nişte avantaje: centrală termică, instalaţie de climatizare, finisaje. Totul este nou”, a precizat managerul unei companii de construcţie a mansardelor din Chişinău, care a refuzat să-şi spună numele şi să fie menţionată compania respectivă în articol.
Acesta a mai adăugat că metrul pătrat construit la o mansardă ajunge la circa 450 de euro, în timp ce metrul pătrat util, la circa 600 de euro. Astfel, o mansardă cu două camere şi o suprafaţă utilă de 50 metri pătraţi costă circa 30.000 euro.
Despre perspectiva construcţiei mansardelor în Chişinău se vorbeşte de mult timp. Încă la începutul anilor 2000 a fost adoptat un program municipal dedicat acestora. Autorităţile locale au văzut în construcţia mansardelor o soluţie de a repara acoperişurile şi scările blocurilor construite prin anii 70-80. Însă construcţia acestora nu a căpătat amploare până în prezent. De foarte multe ori, proiectele îndrăzneţe de construcţie a mansardelor erau respinse de locatarii blocurilor vizate.
„Mansardele, de obicei, sunt construite pe acoperişurile căminelor şi blocurilor construite în anii 70-90, a căror rezistenţă este slabă şi ele nu sunt cele mai indicate imobile pentru astfel de construcţii, chiar dacă agenţii economici se angajează să repare scările, acoperişul sau alte componente ale imobilului”, afirmă Anton Barbălat, şeful Direcţiei organizare din cadrul Inspecţiei de Stat în Construcţii.
Potrivit acestuia, de cele mai multe ori cei care construiesc mansarde demontează părţi din obiect care nu au fost incluse în proiectul construcţiei. „Mai e şi problema regulamentului de aprobare a construcţiilor în care trebuie incluse exact obligaţiile agentului economic şi blocurile pe care este posibilă construcţia mansardelor”, punctează Barbălat.
Experţii imobiliari sunt de părere că ideea construcţiei mansardelor e foarte bună şi asta ar rezolvă deficitul de apartamente cu suprafeţe mici care, de altfel, sunt cele mai căutate pe piaţa imobiliară. “Construcţia mansardelor pe blocurile vechi nu influenţează construcţia în sine, deoarece ele sunt construite din materiale uşoare. Deocamdată, nu am auzit de apariţia problemelor după construcţia acestora”, spune Nicalai Ostafeiciuc.
Primăria s-a arătat foarte optimistă referitor la mansardarea blocurilor din Chişinău. Cu noile mansarde dispar vechile probleme, legate de acoperişurile fisurate, prin care apa se scurge direct în casele oamenilor, izolarea termică care, la ultimele etaje este, practic, absentă şi conductele inginereşti, uzate în timp. Teoretic, mansardele construite pe acoperişurile blocurilor reprezintă soluţia ideală pentru a scăpa de o groază de probleme, cu minimum de investiţii.
Motivul logic pentru care Primăria s-a avântat atât de încrezătoare în proiectul mansardelor este nevoia de a economisi cât mai mulţi bani pe seama firmelor de construcţii care se angajează să execute lucrări de reparaţie în blocurile din oraş, în schimbul construirii mansardelor pe acoperişuri. S-ar părea că toată lumea are numai de câştigat. Aparenţele însă, sunt înşelătoare şi ca de fiecare dată, există şi cealaltă parte a monedei. Iar „cealaltă parte” o reprezintă locatarii blocurilor deasupra cărora au fost sau vor fi construite mansarde.
Mansardarea locuinţelor este o afacere cât se poate de profitabilă pentru firmele care depun un proiect şi obţin toate avizele pentru construirea apartamentelor. Deşi în Chişinău mansardarea nu este încă „la modă”, firmele „au luat drumul” capitalei. Nu de puţine ori, acestea au de depus un efort deosebit pentru a convinge proprietarii unui bloc să accepte lucrările de mansardare, dar se ciocnesc şi de faptul că mulţi dintre aceştia nu au apartamentele înregistrate pe numele lor. În schimbul acceptului lor, li se promite renovarea scării casei, geamurilor şi uşilor de la intrare, liftului – acolo unde este nevoie sau schimbarea coloanelor de apă.
În ce priveşte rezistenţa blocurilor, directorul companiei spune că proiectul şi durabilitatea imobilului sunt expertizate de specialişti. “Avantajul pentru clienţi este că mansardele date în folosinţă sunt în centrul Chişinăului faţă de apartamentele noi care se găsesc în cartierele mărginaşe ale capitalei”, spune Victor Sacalchin.
Apartamentele mansardate au preţuri de la 500 la 700 de euro pe metru pătrat, în funcţie de zona unde sunt amplasate. Avantajul e suprafaţa mică, exact ce caută acum majoritatea populaţiei. “Aşa e trendul, cea mai mare parte a clienţilor sunt de fapt tinerii, care după moda europeană vor să locuiască separat de părinţi. Preţul unui metru pătrat la mansarde nu este mai mic faţă de apartamentele date în folosinţă în blocurile noi”, precizează Ostafeiciuc.
Expertul spune că la acelaşi preţ poate fi achiziţionat un apartament cu o cameră, doar că suprafaţa e de două ori mai mare, de 50-60 metri pătraţi, faţă de o mansardă. “Mansardele sunt construite după modelul apartamentelor din seria 143 care au suprafaţa de 40 metri pătraţi. Preţul acestora este similar cu al unui apartament din cauza construcţiei care se face la etajul cinci fără a fi scoşi oamenii din apartamente”.
Victor Sacalchin susţine că metrul pătrat la mansardă la compania Acvconstruct costă în medie 650 de euro. În preţ este inclus laminatul, tapetele, centrala termică şi uşa de la intrare. “Pe moment, mansardele sunt la mare căutare, nu am avut cazuri ca să rămânem cu ele nevândute după finalizarea construcţiei”, susţine Sacalchin.
Dezvoltatorii spun că înainte de începerea construcţiei mansardei, trebuie hotărât dacă locuinţa va avea un pod utilizabil sau doar unul de depozitare, deoarece structura de rezistenţă şi înălţimea acestuia pot varia în funcţie de calcule. Pentru o mansardă e nevoie ca înălţimea să fie de un minim utilizabil de 180 cm, iar în zonele în care şarpanta coboară, înălţimea ajunge la 60-70 cm şi poate fi folosită ca spaţiu de depozitare.
O mansardă are nevoie de încălzire suplimentară în timpul iernii, necesită condiţii de întreţinere casnică, de mobilier, de iluminat special, de ferestre poziţionate corespunzător punctelor cardinale sau împrejurimilor (pentru a prinde cele mai bune vederi spre oraş). Când este vorba despre design, de cele mai multe ori se valorifică structura interesantă a acestui spaţiu, păstrându-se aparenta formă a grinzilor. Pentru că în general dimensiunile mansardei sunt reduse, spaţiul nu trebuie încărcat. Celor care au nevoie de un spaţiu de lucru acasă, o locuinţă cu mansardă li se potriveşte perfect.
Primăria Capitalei a autorizat, în 2009, construcţia a peste 80 de mansarde. Până acum, au fost date în folosinţă cel mult 15 etaje mansardate.
Florin LEVĂNŢICĂ
