Inflaţia galopantă scumpeşte resursele, trage în sus ratele dobânzilor la credite, iar pentru a absorbi efectele scumpirilor, BNM a majorat de 8 ori rata de politică monetară din decembrie 2014. În prezent, aceasta constituie 19,5%.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, de la începutul lunii ianuarie rata medie la creditele acordate a crescut cu aproape 3%, până la 14,54%. Astfel, dacă la începutul anului volumul creditelor acordate în lei moldoveneşti însuma 1,2 miliarde de lei, la sfârşitul lunii august volumul împrumuturilor s-a redus cu 17%, constituind 1 miliard de lei.
Cele mai scumpe credite rămân a fi cele de până la 12 luni şi au fost acordate la o rată de 15,03%. Este vorba de creditele de consum, care, de altfel, sunt cele mai solicitate, în condiţiile în care sunt acordate fără gaj.
Soldul creditelor în economie în luna august 2015 a crescut cu 1,3 la sută din contul majorării cererilor faţă de economiile în monedă naţională cu 141,7 mil. lei (0,6 la sută), precum şi a celor în valută (exprimate în MDL) cu 420,6 mil. lei (2,3 la sută). Totodată, economiile în valută, exprimate în USD, au crescut cu 4,3 mil. USD, ceea ce evidenţiază faptul că majorarea acestora, exprimată în lei moldoveneşti, a fost cauzată preponderent de deprecierea monedei naţionale pe parcursul perioadei de referinţă.
Evoluţia pozitivă a soldului cererilor faţă de economiile în monedă naţională a fost determinată de creşterea cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar privat cu 166,7 mil. lei (1,0 la sută) şi al cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoanele fizice) cu 9,0 mil. lei (0,1 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar public şi faţă de sectorul financiar nebancar au scăzut cu 28,3 mil. lei (3,3 la sută) şi, respectiv, cu 5,7 mil. lei (0,9 la sută).
Pe fundalul reducerii creditării şi a diminuării încrederii în leu, populaţia şi businessul şi-au redus plasamentele în bănci în lei moldoveneşti. Astfel, depozitele bancare în monedă naţională s-au redus cu 1,5%, până la 28,6 miliarde de lei, dintre care 54% sunt plasamentele persoanelor fizice. Plasamentele în valută străină au avut o pondere de 57% din totalul plasamentelor atrase. Persoanele fizice şi juridice au depus în valută în bănci echivalentul a câte 18 miliarde de lei.
Privind per ansamblu la depozitele acceptate de la populaţie, liderul a rămas neschimbat – Moldova Agroindbank, portofoliul căreia depăşeşte valoarea de 10,5 miliarde de lei. MAIB este urmată de Moldindconbank (7,8 miliarde lei) şi Victoriabank (6,3 miliarde lei).
Depozitele în lei au crescut la 10 bănci. În top este Moldindconbank cu 261 milioane lei, Moldova Agroindbank cu 87 milioane lei şi Mobiasbancă – 42 milioane lei.
De cealaltă parte, cele mai mari scăderi ale soldului depozitelor în monedă naţională au avut loc la BEM cu peste jumătate de miliard de lei, Banca Socială – minus 83 milioane lei şi Unibank – minus 42 milioane lei.
Soldul depozitelor în valută (recalculate în lei) s-a majorat şi el la 10 din cele 14 instituţii financiare prezente pe piaţă. Agroindbank este în frunte cu o majorare de 249 milioane lei, Moldindconbank – 141 milioane lei şi Mobiasbancă – 117 milioane lei. Diminuare a soldului au înregistrat doar băncile aflate sub administrare specială şi BCR Chişinău. La Banca de Economii s-a redus cu 261 milioane lei, Unibank cu 51 milioane lei, Banca Socială cu 43 milioane lei şi BCR Chişinău cu 0,1 milioane lei.
Economiştii susţin că scăderea soldului depozitelor în lei moldoveneşti se datorează pierderii încrederii populaţiei în moneda naţională pe fundalul problemelor din sistemul bancar, dar şi intrărilor de valută mai puţine care au pus presiune pe leu.
Expertul economic, Sergiu Gaibu, susţine într-o declaraţie pentru Europa Liberă că: “Este greu de spus. Dacă e să analizăm partea obiectivă a factorilor care influenţează piaţa valutară, se are în vedere influxul şi refluxul de valută din economia naţională, după estimările noastre, chiar dacă au scăzut exporturile, s-au redus şi remitenţele, şi importurile. Respectiv, decalajul între cererea şi oferta din anul acesta, cel puţin, în perioada estivală, nu a diferit de decalajul din 2014 sau 2013, adică nu este un motiv obiectiv al economiei reale ca să existe nişte fluctuaţii masive, cel puţin acum, în perioada respectivă”.
Potrivit economistului, credibilitatea în moneda naţională ar putea fi dobândită prin rezolvarea problemelor din sectorul bancar, dar şi o intervenţie promptă a BNM pe piaţa valutară. El spune că, deocamdată, BNM nu are suficiente rezerve pentru a interveni pe piaţa valutară şi a calma spiritele. “Din păcate, situaţia de la sfârşitul anului precedent şi începutul anului curent a consumat aproape un miliard de dolari din rezervele valutare. La momentul actual, rezervele sunt de aproape 1,7 miliarde de dolari şi marja de operare este relativ limitată, circa 200-300 de milioane de dolari. Anume din acest motiv marea majoritate a experţilor sunt de aceeaşi părere: că este absolut imperativă ajungerea la un acord cu Fondul Monetar Internaţional, care va suplini Guvernul Republicii Moldova cu un credit care este valutar, în primul rând”, a explicat Gaibu.
Expertul susţine că deprecierea leului reprezintă o speculaţie nefastă pentru economia ţării, care provoacă panică în rândurile populaţiei, businessul pomenindu-se şi el într-o situaţie economică incertă. Incertitudinea dată unde este adăugată? În preţ, pentru că reprezintă pentru business un cost. Fiindcă acum cumpără cu un anumit preţ valuta respectivă pentru a se achita peste hotare sau în altă parte, după care, peste două zile nu ştie care va fi cursul. Şi au fost cazuri când se înregistrau pierderi, astfel, această incertitudine provoacă, de fapt, o creştere a preţurilor, fiind mai dură în anumite situaţii decât o devalorizare lentă.
Spre exemplu, moneda euro, timp de un an şi jumătate s-a devalorizat cu aproape 16-17%. Leul moldovenesc, dacă să luăm ca trend liniar, s-a devalorizat cel mai puţin din fostele ţări CSI – cu circa 30%. Efectiv, panica a fost provocată anume de volatilitatea cursului valutar.
Economistul, Roman Chircă e de părere că singurii factori ce pot influenţa cursul de schimb şi pot fi luaţi în seamă ar fi volumul de remitenţe, cel de exporturi şi modul în care va creşte sau descreşte economia, sau de unde va veni puterea de cumpărare a populaţiei. Dat fiind faptul că declinul acestor factori a fost deja contabilizat de căderea leului de până acum, o devalorizare realistă nu ar putea depăşi marja de 22 de lei pentru un euro la finele anului în curs.
Victor URSU
