Anul 2015, decisiv pentru aplicarea noilor standarde de contabilitate

Deşi deja de aproape doi ani se vehiculează reformarea sistemului naţional de contabilitate şi audit, companiile moldoveneşti sunt parţial gata să se conformeze noilor cerinţe. Totuşi, unele dintre ele, îndeosebi cele cu capital străin, au început să le introducă încă de anul trecut şi deja în martie curent vor prezenta rapoartele după noile cerinţe.

Companiile susţin că, în această perioadă, au avut diverse neclarităţi în ceea ce priveşte aplicarea practică a noilor standarde de contabilitate, însă directorii financiari şi contabilii cred că acestea vor fi depăşite odată cu acumularea experienţei.
De altă parte, directorul general Total Leasing, Agela Gladei, susţine că: “Această reformă nu ne-a luat prin surprindere. Deoarece avem finanţatori şi parteneri externi, noi am lucrat mereu cu standardele internaţionale. Astfel, nu văd nicio diferenţă între ceea ce a fost şi ceea ce se cere. Avantajul companiei noastre este că avem experienţă în aplicarea standardelor comunitare, în timp ce restul companiilor sunt abia la etapa de învăţare”.
Tatiana Grinic, membru al Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti (ACAP), explică că Ministerul Finanţelor a luat decizia, în 2008, privind reformarea auditului şi a contabilităţii, deoarece metodele de lucru deja erau învechite şi apăruse necesitatea de a îmbunătăţi standardele existente. Iar actualele modificări prevăd o dezvoltare conceptuală a standardelor de audit şi contabilitate, fiind introdusă simplitate în metodele de implementare a acestora.
Această opinie este împărtăşită şi de directorul financiar al Finance Leasing Company (FLC), Diana Rusu. Ea a menţionat că multe din standardele existente, ce ţin de activitatea companiilor de profil, au fost reduse. Diana Rusu a mai spus că compania deja resimte avantajele aplicării noilor prevederi, întrucât standardul Contractele de leasing aduce mai multă simplitate. “Sunt trei articole care au îmbunătăţit semnificativ activitatea companiilor de leasing. În primul rând, este vorba de art. 90 al Codului Fiscal privind impozitarea surselor de plată. De acum încolo, nu mai este reţinut în prealabil impozitul de 7% la operaţiunea primară pentru persoanele fizice, care procură active capitale de la alte persoane fizice prin metoda lease-back. Adică, dacă clientul nu are intenţia să vândă ulterior activul procurat, aceste modificări sunt doar în favoarea lui”, explică directorul financiar al FLC.
În al doilea rând, art. 108 a fost completat cu un punct care stabileşte obligaţiile de achitare a TVA pentru tranzacţiile de leasing. Însă, directorii companiilor de profil susţin că, de fapt, această nouă prevedere creează un disconfort în activitatea lor, deoarece, în acest fel, pierd dreptul de a utiliza temporar TVA-ul. Diana Rusu spune că în acest punct nu este o claritate în ceea ce priveşte tranzacţiile iniţiate până în 2014 şi nefinalizate încă.
Noutatea sistemului este că au fost elaborate bazele conceptuale ale contabilităţii, astfel încât o a treia parte, spre exemplu, investitorul, să poată urmări balanţa financiară a întreprinderii. “Pentru mai mulţi agenţi economici din Moldova nu este atractivă doar introducerea standardelor internaţionale în acest domeniu. Îndeosebi e vorba despre întreprinderile mici şi mijlocii. Din acest considerent, poate ar fi fost mai simplu şi util să fie elaborate noi standarde naţionale. De fapt, aşa au procedat mai multe ţări, inclusiv unele din comunitatea europeană. Până la urmă, ideea este una bună şi reforma a fost una aşteptată. Evident că sunt o serie de avantaje care decurg din această schimbare”, a spus Tatiana Grinic.
Drept exemplu, bilanţul contabil cuprinde mai multe elemente decât până acum. În plus, standardele sunt aplicabile, graţie limbajului mult mai facil pentru utilizatori.
Pe de altă parte, Tatiana Grinic explică că există şi unele lacune, însă ele sunt minore.
Totuşi, din momentul elaborării noului concept de standardizare a evidenţei contabile, agenţii economici din Moldova şi-au exprimat nemulţumirea, îndeosebi pe parcursul anului 2013, invocând diverse motive. “Este specific pentru Moldova că orice iniţiativă este întâmpinată cu ostilitate, astfel încât, până la urmă, să fie acceptată definitiv. De fapt, este un lucru firesc. Noutatea sperie mereu, mai ales atunci când te scoate din zona de confort. Şi încă ceva, noile standarde presupun o mai mare implicare a contabilului, mărind considerabil volumul de lucru”, opinează reprezentantul ACAP.
De altfel, mediul autohton de business a avut o reacţie destul de pasivă la elaborarea noilor standarde şi la dezbaterile care au fost organizate. Cel puţin, Ministerul Finanţelor susţine că nu a fost asaltat cu propuneri din partea agenţilor economici, deşi ar fi fost oportună părerea lor. “Din păcate, aceste standarde sunt astfel elaborate, încât, în loc să fie “capul” în evidenţa contabilă, ele sunt ajustate, mai mult, la Codul fiscal. Normele anterioare şi cele care sunt prioritare au fost modificate la prevederile fiscale actuale. Eu cred că aceasta este o greşeală crasă, care creează contabililor incomodităţi în utilizare”, argumentează ea.
Potrivit reprezentantei ACAP, în prezent, contabilii întreprinderilor sunt nevoiţi să cunoască nu doar standardele autohtone, ci şi cele internaţionale, deoarece noile prevederi nu cuprind tot spectrul de probleme care apar în activitatea financiară a unei întreprinderi.
Orice reformă implică şi cheltuieli din partea celor care sunt în postura de executanţi. Companiile susţin că noua modificare are costuri destul de mari. Doar procurarea programului de operare de bază poate să-i coste între trei şi 17 mii de lei. În plus, programele trebuie periodic ajustate la necesităţile şi specificul întreprinderii. Partea bună este că cheltuielile respective sunt deductibile, spun contabilii.
Deşi ACAP şi alte instituţii de profil organizează periodic cursuri de instruire a contabililor privind interpretarea şi aplicarea noilor standarde, ponderea participanţilor nu este atât de mare, dacă se ia în calcul numărul lor total. Potrivit unor estimări, doar 15% dintre contabili şi-au manifestat interesul pentru instruire, cauza fiind şi costul mare pentru aceste cursuri.
Chiar dacă nu este indicată o anumită dată, până la care companiile din ţară trebuie să se conformeze noilor standarde, documentul plasat pe pagina oficială a Ministerului Finanţelor prevede aplicarea amenzilor în cazul în care sunt depistate rapoarte neconforme. În acest caz, inspectorii fiscali pot decide o amendă în mărime de până la 50 mii de lei. În prezent, această măsură este suspendată pentru intervalul 2014-2015, însă dacă Fiscul determină abateri pentru anul de raportare 2015, agentului economic i se aplică amenda respectivă. Deci, implementarea şi aplicarea noilor standarde de contabilitate este inevitabilă.

Lilia Platon

Numarul ziarului: 
Nr.06 (576) din 18 februarie 2015