Imaginaţi-vă că aţi dezvoltat o afacere de succes pe parcursul ultimilor ani, aţi investit în brand, site şi în alte componente necesare pentru un business reuşit. După ce aţi izbutit să puneţi afacerea pe roate şi vă gândiţi cum s-o lăsaţi urmaşilor, se poate întâmpla să fiţi silit să o închideţi pentru că nu aţi înregistrat marca la Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelecuală (AGEPI). Cât de reală este această situaţie, vă propunem să aflaţi din interviul oferit de Lilia Bolocan, Director General al AGEPI.
– “Marca” pentru R. Moldova continuă să fie o noţiune lipsită de importanţă, chiar şi pentru mulţi proprietari de afaceri. Vă rugăm să explicaţi cât de iresponsabilă este o astfel de abordare.
– Pentru a înţelege importanţa noţiunii, dar, în primul rând, a instrumentului numit marcă, trebuie să pornim de la esenţa acesteia. Marca serveşte la deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de alte oferte de pe acelaşi segment de piaţă.
Din perspectiva proprietăţii intelectuale, marca înseamnă protecţie, identitate şi calitate a produsului. Pentru consumator – marca reprezintă mijlocul cel mai comod şi rapid de a recunoaşte o categorie recomandată de produse şi servicii, sau pe care experienţa l-a determinat să o prefere altor produse sau servicii de aceeaşi natură. Pentru întreprindere – marca reprezintă mai mult un mijloc de referinţă, ce acordă personalitate fiecărui produs şi/sau serviciu.
Titularul mărcii se bucură de dreptul exclusiv asupra acesteia, iar procesul utilizării eficiente presupune înregistrarea, investiţia, promovarea şi exploatarea în vederea obţinerii efectului economic scontat. Implicit, mărcile devin actori cu aport direct la construcţia şi dezvoltarea segmentului de piaţă din care fac parte şi a economiei în general.
Marca reprezintă un instrument de promovare şi marketing. Antreprenorul îşi promovează marca, iar marca atrage după sine produsele. Odată cu dezvoltarea afacerii, marca devine asociată cu calitatea produselor, iar investiţiile în marcă care, de fapt, sunt investiţii în produs, asigură o nişă în rândul consumatorilor şi atrage o atitudine social-responsabilă din partea agentului economic. Orice businessman, dar cu precădere cel începător, trebuie să fie conştient de importanţa asigurării protecţiei produsului pe care şi-l propune spre promovare.
– Cu ce riscă antreprenorii care nu şi-au înregistrat marca?
– Riscul antreprenorilor autohtoni care dezvoltă o afacere fără a-şi proteja marca constă în faptul că aceştia se pot pomeni „agresaţi” de o marcă străină cu un produs sau serviciu similar, sau de oricare altă marcă înregistrată pe teritoriul R. Moldova. Simplu vorbind, antreprenorul care nu şi-a protejat marca riscă să fie eliminat de pe piaţă, chiar dacă a dezvoltat o afacere durabilă în timp şi deţine un anumit segment din piaţă.
Un alt aspect care merită atenţie este cel al unor antreprenori care, din naivitate sau din lipsă de creativitate, utilizează cuvinte apropiate de mărcile străine existente şi îşi lansează afacerea sub un brand renumit. Confortul iluzoriu oferit de „umbrela” brandurilor recunoscute, mai ales în perioada de lansare a afacerii, poate sfârşi pur şi simplu prin excluderea de pe piaţă odată cu formularea pretenţiilor de către gestionarii mărcilor înregistrate.
În astfel de situaţii, înregistrarea mărcii presupune nu doar protecţie, dar constituie şi un mijloc de blocare şi dezvoltare a unei concurenţe loiale.
– Ce trebuie să întreprindă un agent economic care decide să lanseze o afacere? Concomitent cu depunerea actelor la Camera Înregistrării de Stat, trebuie să-şi înregistreze şi marca comercială?
– Este important ca înainte de a-şi lansa afacerea, agentul economic să identifice riscul de coliziune a mărcii. Acest lucru poate fi constatat fie prin intermediul AGEPI, fie de sine stătător în baza publică de date plasată pe site-ul Agenţiei. De aici vine importanţa conştientizării beneficiilor oferite de protecţia proprietăţii intelectuale: marca înregistrată oferă siguranţă în promovarea afacerii, excluzând riscul eliminării de pe piaţă şi/sau blocării operaţiunilor de export-import.
– Care denumiri de mărci le consideraţi a fi cele mai reuşite? Ce sfaturi daţi în acest sens?
– Orice marcă protejată şi promovată ajunge să fie o marcă reuşită. Evident, însă, cele mai de succes mărci sunt cele apreciate de consumatori. Oricum, este important ca antreprenorii începători să gândească elementul reprezentativ al produselor şi/sau serviciilor care să-şi găsească reflectarea în marcă. O marcă poate crea asociaţii amuzante sau poate conţine tonalităţi sobre, poate fi copilărească sau feminină. Toate aceste caracteristici depind de creativitatea proprietarului mărcii.
– Ce termen de protecţie oferă AGEPI mărcilor?
– AGEPI oferă o perioadă de protecţie teritorială a mărcii de 10 ani. După expirarea acestui termen, proprietarul poate solicita reînnoirea mărcii pentru o nouă perioadă.
– În ţările dezvoltate sunt înregistrate pe larg cazuri de însuşire ilicită a mărcilor. Care este situaţia la acest capitol în Moldova, unde, spuneam mai sus, multe dintre brandurile existente pe piaţă nu sunt înregistrate ca mărci?
– Vă mulţumesc pentru această întrebare. Vreau să menţionez modul în care persoane rău-intenţionate pot profita de iresponsabilitatea celor ce au dezvoltat un brand fără a-l înregistra ca marcă. Atenţionez că există persoane care acţionează cu rea‑credinţă în acest domeniu. Pornind de la faptul că, Comisia de Contestaţie din cadrul AGEPI nu oferă, la moment, un mecanism de identificare a acţiunilor ilicite în domeniul proprietăţii intelectuale, acum suntem la etapa de modificare a legislaţiei cu scopul de a introduce instrumentele legale, menite să ofere Comisiei împuterniciri pentru a acţiona în astfel de situaţii.
– Odată cu apropierea de UE, cum vor fi gestionate situaţiile când o marcă înregistrată în RM, există deja în UE?
– În procesul de acordare a protecţiei unei mărci la nivel naţional, AGEPI ia în consideraţie informaţia autorităţilor europene de protecţie a proprietăţii intelectuale cu privire la denumirea mărcilor aflate sub protecţie. Astfel, prin această cooperare cu structurile similare străine încercăm să evităm situaţiile menţionate de Dvs.
O altă pârghie pentru prevenirea cazurilor de înregistrare frauduloasă a mărcilor aflate deja sub protecţie este publicarea cererii depuse de solicitant în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (BOPI). Prin urmare, din momentul în care este depusă solicitarea de a înregistra o marcă, AGEPI publică această cerere în BOPI, iar orice persoană interesată este în drept să înainteze pretenţiile sale naţionale sau internaţionale privind înregistrarea mărcii date în decurs de trei luni.
– Ce sancţiuni riscă agenţii economici care au obţinut marca pentru un anumit tip de produse sau servicii, dar în realitate, oferă alt gen de bunuri?
– Existenţa unor astfel sancţiuni nu este necesară, deoarece AGEPI oferă protecţia mărcii nu doar pentru un anumit tip de produse, ci pentru clase de produse, care au un înţeles mai larg. În majoritatea cazurilor, agenţii economici solicită protecţie pentru o clasă întreagă de produse şi/sau servicii, chiar dacă îşi focusează activitatea doar pe câteva tipuri dintre acestea. O altă situaţie este în cazul în care beneficiarul mărcii nu a desfăşurat timp de cinci ani activitate economică şi există un alt solicitant pentru această clasă de produse – atunci primul poate fi lipsit de protecţie.
– Există denumiri de mărci care nu pot fi înregistrate pe teritoriul R. Moldova?
– Din această categorie fac parte mărcile descriptive, care sunt lipsite de caracter distinctiv. Cu alte cuvinte, ne referim la mărcile care conţin descrierea activităţii şi sunt sugestive. De exemplu, AGEPI va respinge marca cu denumirea “Miere de albine” solicitată de un producător de miere sau marca “Floristica” propusă de un antreprenor care desfăşoară activităţi de floristică. În schimb, va accepta înregistrarea mărcii “Floristica” dacă este solicitată de un producător de mobilă.
De asemenea, nu pot fi înregistrate mărcile care încălcă bunurile moravuri sau comportă un caracter indecent.
– Care sunt cheltuielile pentru înregistrarea unei mărci în R. Moldova? Cum poate fi înregistrată o marcă?
– Este foarte necesar ca segmentul de business să perceapă taxele de înregistrare a mărcilor pe teritoriul R. Moldova sub formă de investiţii necesare şi nu în calitate de cheltuieli. Totodată, conform Hotărârii Guvernului cu privire la taxele pentru servicii cu semnificaţie juridică în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale, preţul pentru înregistrarea unei mărci este de aproximativ 500 de euro. AGEPI poate, însă, oferi reduceri de 50% la înregistrarea şi acordarea protecţiei obiectelor PI pentru persoanele fizice şi întreprinderile mici şi mijlocii.
Cât priveşte procedura de înregistrare, aceasta este una foarte simplă. Este necesar ca solicitantul să depună o cerere la AGEPI, fizic sau online şi să achite taxa de înregistrare.
Lilia ALCAZĂ
