Republica Moldova este printre statele cu cele mai mari taxe plătite de angajatori şi angajaţi. Ţara noastră s-a clasat pe locul 109 într-un clasament de 185 de state realizat de compania de audit şi consultanţă Price Waterhouse şi Banca Mondială.
Rata taxelor pentru muncă constituie 30,6%, lunar. Pentru comparaţie, nivelul taxelor din ţara noastră este aproape identic cu cel din Suedia – 35,5%, Uzbekistan – 28,2% şi Togo – 26,5%, iar în ceea ce priveşte statele din regiune România, Ucraina şi Federaţia Rusă rata taxelor plătite de angajator şi angajat constituie 31,5%, 43,1% şi respectiv 41,2%.
Raportul arată că 11 economii printre care şi Republica Moldova şi-au majorat impozitele pe profit. În acelaşi timp, Republica Moldova a redus impozitul reţinut la sursă pe dividende la 6% de la 15%, cât era anterior, dar a fost introdus un nou impozit pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care din 2013 vor plăti un impozit unic de 3% din cifra de afaceri.
În general, în perioada 2004-2011, economiile mondiale s-au confruntat cu o perioadă dificilă. Iniţial s-a atestat o creştere economică urmată de o cădere bruscă în timp ce în prezent economia are o creştere destul de modestă însoţită de o recuperare neuniformă. De aceea nu este de mirare că în asemenea vremuri incerte guvernele se concentrează pe taxele şi impozitele percepute de la mediu de afaceri. De obicei, taxele sunt folosite în diferite domenii ca un instrument de politici, ceea ce a creat o tensiune dintre majorarea taxelor şi activitatea economică. În acelaşi timp, autorităţile au obligaţia de a majora veniturile pentru a dezvolta proiecte de infrastructură, educaţie şi sănătate şi să reducă deficitul bugetar.
La capitolul impozitul pe venitul persoanelor fizice va fi majorată tranşa de venit impozabil, precum şi a scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2013 (5%). Măsura dată are drept scop susţinerea persoanelor fizice cu venituri mici şi transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populaţiei cu venituri medii şi mai sus de medii.
O altă măsură ţine de modificarea regimului de impozitare a venitului obţinut sub formă de royalty prin stabilirea unei cote unice a impozitului pe venit în mărime de 12% pentru toate categoriile de contribuabili care obţin venit sub formă de royalty: persoane fizice – cetăţeni şi agenţi economici rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova.
Totodată, pentru persoanele fizice-cetăţeni rezidenţi ai Republicii Moldova se introduce reţinerea finală a impozitului la sursa de plată a venitului sub formă de royalty, ceea ce va exclude necesitatea depunerii de către această categorie de contribuabili a declaraţiei cu privire a impozitul pe venit în cazul obţinerii unor astfel de venituri.
De asemenea, se prevede anularea reţinerii prealabile a impozitului la sursa de plată a venitului obţinut sub formă de royalty pentru agenţii economici rezidenţi, dat fiind faptul că acesta urmează a fi inclus în venitul brut al agentului economic şi impozitat conform normelor general stabilite, la cota de 12%.
Modificările date au drept scop simplificarea administrării fiscale şi prevenirea schemelor de evaziune fiscală.
Introducerea impozitului unic consolidat în sectorul agricol care va include toate impozitele şi taxele cu excepţia TVA, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în vederea susţinerii şi dezvoltării sectorului agricol prin simplificarea sistemului de impozitare, evidenţei contabile şi administrării fiscale.
Concomitent, TVA, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală vor fi achitate pe principii generale.
În partea ce ţine de TVA, se prevede anularea scutirii de TVA, de rând cu taxa vamală, la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agenţilor economici în contextul extinderii, începând cu 01 ianuarie 2012, a mecanismului de restituire a TVA pentru investiţiile capitale efectuate în mun. Chişinău şi Bălţi, precum şi în scopul simplificării administrării fiscale şi vamale.
Pe lângă acestea, se anulează scutirea de TVA pentru serviciile acordate de către executorii judecătoreşti, în contextul în care caracterul activităţii acestora este supus unui regim fiscal general stabilit de legislaţie, moment de care nu s-a ţinut cont la adoptarea Legii nr. 37 din 07 martie 2012 şi care nu a fost consultat cu Ministerul Finanţelor.
De asemenea, se propune extinderea scutirii de TVA pentru operaţiile legate de circulaţia valutei, mijloacelor băneşti, bancnotelor, care constituie un mijloc legal de plată în cazul utilizării acestora în scopuri numismatice, cu scopul evitării problemelor de administrare fiscală în partea ce ţine de delimitarea mijloacelor băneşti care constituie în acelaşi timp mijloc de plată legal şi totodată fiind utilizate şi în scopuri numismatice.
Totodată, a fost introdusă cota standard a TVA de 20% pentru producţia agricolă primară în schimbul cotei reduse a TVA de 8%, cu restituirea (subvenţionarea) directă din partea statului, în vederea evitării distorsionării sistemului general de impozitare, simplificării administrării fiscale şi susţinerii producătorilor agricoli. La acesta, este de menţionat faptul că, cota redusă de 8% a TVA pentru producţia agricolă se aplică doar la I-a etapă din tot lanţul de livrări – adică pentru forma primară a producţiei, iar în cazul prelucrării acesteia se aplică cota standard a TVA de 20%. Pe lângă acesta, la moment, producătorii agricoli procură materia primă la cota standard a TVA de 20%, iar la livrarea producţiei agricole se aplică cota redusă a TVA de 8%, din care considerente aceştia acumulează trecere în cont a TVA pentru perioada fiscală următoare.
La capitolul accize au fost majorate cotele accizelor stabilite în sume fixe, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2013 (5%).
Pe lângă aceasta, a fost modificată cota accizului la articole din tutun, în vederea ajustării graduale a acestora la nivelul ţărilor din regiune, inclusiv a celor europene, fapt ce va permite acumularea de noi surse financiare la buget, precum şi diminuarea consumului articolelor din tutun, mărfuri ce au o influenţă negativă asupra sănătăţii populaţiei şi a dezvoltării societăţii în general.
Paralel cu aceasta, a fost modificată mărimea cotei accizului la alcoolul etilic nedenaturat cu o concentraţie alcoolică de până la/mai mult de 80% volum (poziţiile tarifare 2207,2208), alte băuturi alcoolice (poziţiile tarifare 2205,220600) în vederea armonizării treptate a cotelor accizelor pentru producţia alcoolică la cele europene.
Amânarea până în 2015 a termenului de intrare în vigoare a unor norme de majorare a salariului pentru unele categorii de bugetari este în contrast cu ţările din regiune, în care au avut loc diminuări salariale şi reduceri de cadre drastice, or, Guvernul Republicii Moldova a operat majorări salariale şi de pensii în ultimii doi ani. Din păcate, criza regională încetineşte creşterea economică a ţării şi Guvernul este forţat să amâne următoarea majorare salarială pentru o parte din categoriile bugetare.
Modificarea modului de plată a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, pentru diminuarea abuzurilor făcute de unii angajaţi din contul bugetului de stat şi angajatorului.
Diminuarea cotelor de defalcări la bugetele municipale Chişinău şi Bălţi de la impozitul pe venitul persoanelor juridice de la 50% la 30%, în urma preluării finanţării poliţiei municipale de către Bugetul de Stat.
Stabilirea priorităţilor de alocare a mijloacelor bugetare, astfel încât prioritare să fie întoarcerea datoriei de stat, achitarea salariilor, pensiilor, burselor, indemnizaţiilor, alocaţiilor, compensaţiilor şi ajutoarelor sociale.
Politica fiscală din 2013 are doar modificări de natură tehnică. În acest domeniu există doar documente tehnice referitoare la fiscalitate, dar lipseşte un document de politici. Lipsa unei politici fiscale este accentuată de lipsa scopului, metodelor şi a viziunilor în acest domeniu.
„Politica fiscală nu trebuie să fie elaborată doar de către ministere, ci împreună cu mediul de afaceri. Sectorul antreprenorial trebuie să fie activ şi să propună Ministerului Finanţelor sugestiile sale cu privire la scopurile, obiectivele politicii şi modul de atingere ale acestora. Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că procedurile politicii fiscale aplicate nu corespund principiilor fiscale. Unul din motivele invocate este lipsa unei relaţii consolidate dintre mediul de afaceri şi autorităţi. Totodată, în prezent, consultările autorităţilor cu asociaţiile de business poartă un caracter pur formal. În acelaşi timp, este necesară şi promovarea mai activă a mediului de afaceri”, sunt de părere experţii.
Aceştia cred că trebuie întărită capacitatea de expertiză a asociaţiilor, pentru ca acestea să poată formula corect propunerile, formarea unor Consilii independente de experţi pentru expertiza actelor normative şi monitorizarea implementării actelor normative în domeniul fiscalităţii; reprezentarea membrilor asociaţiilor de business în Consiliul Economic pe lângă Guvern, stabilirea corectă a priorităţilor mediului de afaceri şi promovarea acestor priorităţi, implicarea mai activă a mediului de afaceri în elaborarea politicii fiscale pentru anul 2013, participarea antreprenorilor la evaluarea impactului politicilor şi legilor.
Anumite prevederi din politica bugetar-fiscală sunt îndreptate pentru mediul de afaceri, însă ele sunt nesemnificative, sunt foarte generale şi cu aplicabilitate îngustă. Este vorba despre o schimbare conceptuală a politicii bugetar – fiscală pentru 2013. O parte din prevederi nu sunt noi, pentru că ele au fost propuse, discutate, urmează să vedem care va fi rezultatul discuţiilor pentru definitivarea proiectului.
Efectul de pompier al politicii – bugetar fiscale derivă din modul cum sunt organizate Inspectoratul Fiscal şi Ministerul Finanţelor. Este o mare doză de ineficienţă, o incapacitate de fiscalizare a întregii ţări fiind doar o performanţă în zona vamală. Deci o politică bugetar – fiscală poate să fie eficientă doar atunci când există şi instrumentarul funcţional, or atunci când nu este reformat, cele mai bune politici riscă să fie implementate superficial sau deloc. Problema e în reformarea Inspectoratelor fiscale a anumitor acte legislative, crearea unui cadru rezonabil. De exemplu, Codul Fiscal este plin cu stipulări contradictorii, rău expuse chiar şi gramatical, confuze. Doar după reformare putem vorbi despre o aplicare a prevederilor politicii bugetar-fiscale. Autorităţile, nu o singură dată, au declarat că fac reforme pe interior unde noi nu avem acces, în timp ce pe exterior nu simţim schimbări.
Victor URSU
