Alina Cebotariov: “Noul cadru normativ va spori capacităţile organizaţiilor de creditare nebancară de a rezista la diferiţi factori de risc”

Interviu oferit ziarului Capital Market de către Alina Cebotariov, şef Direcţie generală creditare nebancară în cadrul CNPF.

– Parlamentul a adoptat recent o nouă lege ce va reglementa activitatea organizaţiilor de creditare nebancară, care include activitatea desfăşurată în prezent de organizaţiile de microfinanţare, de creditare ipotecară nebancară şi de leasing financiar. Care a fost necesitatea de elaborare şi adoptare a acesteia?
– Activitatea de bază – acordarea de împrumuturi – include un spectru destul de variat (începând de la împrumuturi pe un termen de câteva zile în sume mici şi terminând cu împrumuturi ipotecare pe termen lung şi în valori mari). Cadrul juridic care a reglementat sectorul în cauză – Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare 280/2004 – nu cuprindea pârghiile de rigoare în vederea atenuării potenţialelor riscuri, adiţionale acordării împrumuturilor, iar rolul CNPF (ca supraveghetor al domeniului), se reducea doar la “monitorizare”, elementul de “supraveghere” propriu-zisă fiind absent, prin urmare lacuna evidentă necesita a fi remediată.
Astfel, printre deficienţele instituţionale existente anterior puteau fi constatate: lipsa restricţionării exprese de atragere a resurselor rambursabile de la populaţie, lipsa prevederilor ce permit entităţilor să cumuleze liber diferite genuri de activitate precum leasing financiar şi creditare; inexistenţa unui mecanism de autorizare şi evidenţă a entităţilor de microfinanţare, absenţa unor prevederi unice comune pentru constituirea provizioanelor pentru acoperirea potenţialelor pierderi legate de nerambursarea împrumuturilor, precum şi inexistenţa cerinţelor în materie de guvernanţă corporativă, respectiv, exigenţe faţă de administratori şi fondatori.
Mai mult, un gen distinct de creditare non-bancară o constituie activitatea de leasing. Sectorul este reprezentat în prezent de către 26 societăţi de leasing, volumul total al finanţărilor în regim de leasing în 2016 s-a cifrat la 1,2 mlrd. lei, în creştere cu 13% faţă de 2015. Cadrul legal special care reglementează bazele juridice ale raporturilor de leasing, obiectul leasing-ului, participanţii la operaţiunile de leasing, drepturile, obligaţiile şi răspunderea acestora este stabilit prin Legea “Cu privire la leasing” (nr. 59-XVI din 28.04.2005). De specificat, că desfăşurarea acestui gen de activitate până în prezent nu a fost în câmpul de supraveghere al statului, cu excepţia leasing-ului financiar exercitat de către instituţiile financia­re. Lipsa reglementării şi supravegherii sectorului de leasing, cu toate avantajele adiţionale, mai generează şi o concurenţă neloială, abuzuri şi inegalităţi în relaţiile contractuale.

– În ce constau reglementările de bază ale legii?
– Prin legea nr. 1 din 16.03.2018, Parlamentul a aprobat o nouă lege cu privire la organizaţiile de creditare nebancară care vine să substituie Legea nr. 280-XV din 22.07.2004 cu privire la organizaţiile de microfinanţare, cu intrarea în vigoare din data de 1 octombrie 2018.
Legea menţionată are ca obiect reglementarea condiţiilor de acces la activitatea de creditare nebancară, stabilirea statutului juridic şi particularităţile de constituire şi de activitate a organizaţiilor de creditare nebancară, asigurarea condiţiilor de apărare a drepturilor şi a intereselor legitime ale creditorilor, donatorilor, clienţilor, precum şi ale fondatorilor, asociaţilor şi acţionarilor organizaţiilor de creditare nebancară.
Astfel, potrivit prevederilor legii, organizaţia de creditare nebancară reprezintă o societate pe acţiuni sau o societate cu răspundere limitată, care desfăşoară cu titlu profesional doar activităţile de creditare nebancară, şi anume: acordarea de credite nebancare şi a leasingului financiar.
Mai mult, legea introduce cerinţe aferente exigenţelor faţă de administratorii şi fondatorii organizaţiilor de creditare nebancară, stabilirea procedurii de eliberare a avizului prealabil înregistrării de stat, inclusiv documentele necesare a fi prezentate către CNPF la constituirea organizaţiei de creditare nebancară, obligativitatea înregistrării în Registrul organizaţiilor de creditare nebancară ţinut de către CNPF, precum şi temeiurile de suspendare şi radiere din registrul respectiv.
Suplimentar, organizaţia de creditare nebancară ale cărei active, la sfârşitul perioadei de gestiune, vor înregistra o valoare totală ce depăşeşte 50 000 000 lei, va fi obligată să efectueze auditul situaţiilor financiare anuale.

– Noul cadru normativ prevede noi cerinţe faţă de capitalul social minim deţinut de organizaţiile de creditare nebancară. Care sunt acestea şi cu ce scop au fost introduse?
– Necesitatea introducerii unei mărimi minime a capitalului social este determinată de lipsa totală (sau simbolică) a acesteia în prezent, preponderent în cazul constituirii unei organizaţii de microfinanţare cu o formă juridică de societate cu răspundere limitată, în condiţiile efectuării unei activităţi financiare de creditare cu titlu profesional.
Astfel, în vederea sporirii capacităţilor organizaţiilor de creditare nebancară de a rezista la diferiţi factori de destabilizare, îmbunătăţirii gestionării riscurilor, precum şi asigurarea unei activităţi de creditare normale în perioade economice defavorabile, toate au condiţionat introducerea unei mărimi minime a capitalului social. Potrivit legislaţiei, capitalul social minim al organizaţiei de creditare nebancară se stabileşte în mărime de 300 000 lei, necesar a fi depus integral de către fondatorii săi în formă bănească. Totodată, pentru a avea un impact minim asupra organizaţiilor de creditare nebancară, cuantumul stabilit urmează a fi suplinit până la 01.01.2021.
Suplimentar, organizaţia de creditare nebancară va fi obligată să deţină şi să menţină capitalul propriu în raport cu valoarea activelor la orice dată în mărime de cel puţin 5%.

– Ce competenţe noi au fost atribuite CNPF?
– În comparaţie cu legislaţia anterioara, care conferea CNPF doar funcţia de monitorizare a activităţii organizaţiilor de microfinanţare, prin intermediul prevederilor noii legi, autoritatea de supraveghere – CNPF – este organul de stat care reglementează şi supraveghează activitatea organizaţiilor de creditare nebancară. Iar, în scopul reglementării şi supravegherii eficiente a activităţii organizaţiilor de creditare nebancară, autoritatea de supraveghere este împuternicită să aprobe decizii, să efectueze controale din oficiu şi controale pe teren asupra activităţii organizaţiilor de creditare nebancară, să examineze rapoarte, documente contabile şi alte documente şi informaţii, condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea organizaţiile de creditare nebancară şi respectarea de către acestea a legislaţiei, să întreprindă acţiuni şi să emită prescripţii în vederea implementării prevederilor prezentei legi şi ale actelor normative aferente, precum şi să îndeplinească orice alte acţiuni conform prezentei legi şi actelor normative ale autorităţii de supraveghere.

– Există cadru normativ secundar care urmează a fi pus în aplicare?
– În termen de şase luni din data publicării legii, CNPF urmează să aprobe un şir de acte normative care se referă la:
• constituirea provizioanelor şi criteriile de clasificare a creanţelor pentru acoperirea pierderilor din creditele nebancare şi dobânzile aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing;
• transparenţa structurii de proprietate a organizaţiei de creditare nebancară şi actua­lizarea informaţiilor cu privire la fondatori (beneficiarii efectivi);
• dezvăluirea informaţiei referitoare la activitatea desfăşurată, inclusiv la modalităţile şi spaţiul de publicare a informaţiei necesare, precum şi obligarea indicării dobânzii anuale efective în informaţiile precontractuale furnizate şi în contractele de credit nebancar;
• norme şi reguli privind raportarea.

– Cum puteţi caracteriza sectorul organizaţiilor de microfinanţare şi care sunt tendinţele acestuia?
– Sectorul organizaţiilor de microfinanţare la finele anului 2017 a fost reprezentat de 167 de entităţi, numărul acestora înregistrând un spor mediu de circa 20% anual, începând cu anul 2004, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 280-XV din 22.07.2004 cu privire la organizaţiile de microfinanţare. În mare parte, factorii care au contribuit la o evoluţie ascendentă a organizaţiilor de microfinanţare, au fost determinaţi de cadrul legal actual care nu impune reglementări prudenţiale sau neprudenţiale, dar şi datorită simplităţii de iniţiere a activităţilor în acest domeniu.
Valoarea totală a activelor a crescut în 2017 cu aproximativ 15,5% comparativ cu nivelul înregistrat la finele 2016, consemnând valoarea de 5435,6 mil. lei. Este de menţionat că poziţia dominantă în structura portofoliului de împrumuturi acordate care a înregistrat valoarea de 4599,6 mil. lei, revine persoanelor fizice cu un volum de 3840,3 mil. lei sau 83,5%, din care circa 60,0% constituie împrumuturi garantate şi 40,0% – negarantate. Valoarea medie a unui împrumut este de 15,3 mii lei. Totodată, atractivitatea acestui sector este determinată inclusiv şi de profitabilitatea activităţii, or datele statistice indică o rentabilitate a activelor şi capitalului de circa 10% şi, respectiv, 27%.

– Vă mulţumesc pentru interviu şi vă urez succese!

A discutat Lilia Alcază

Numarul ziarului: 
Nr.23 (747) din 13 iunie 2018