Acum 15-20 de ani, când băncile cădeau una după alta, bieţii deponenţi aşteptau cu anii până îşi vedeau banii înapoi. Unii, probabil, nu mai ajungeau cu zile la acest moment.
Urmau demersuri, proteste. Fără nici un succes. Fondul de garantare nu acoperea nici pe departe depozitele bancare. Până la cazul Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank, care au fost sprijinite printr-un credit de urgenţă, pus apoi pe spatele tuturor contribuabililor, mai rămânea mult timp.
Raportul de activitate al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar pentru anul 2017 a fost audiat în săptămâna trecută în şedinţa Comisiei economie, buget şi finanţe. Ce denotă acest document? Suma totală a depozitelor garantate în sistemul bancar a crescut de la 2 miliarde 783,4 milioane de lei în 2016 la 3 miliarde 74,6 milioane de lei în 2017.
Conform Băncii Naţionale a Moldovei, la sfârşitul trimestrului întâi al acestui an, soldul depozitelor persoanelor fizice depăşea 39 miliarde de lei. Aşadar, un leu depus la bancă din 13 este garantat.
Fondul a oferit 50,2 milioane de lei pe depozitele garantate, în urma retragerii licenţei de activitate a celor patru bănci – Investprivatbank, Universalbank, Banca Socială şi Banca de Economii.
În raport se menţionează că pe parcursul anului 2017, sistemul bancar a înregistrat tendinţe pozitive de dezvoltare, ceea ce a contribuit la sporirea resurselor financiare ale Fondului. Astfel, mijloacele financiare destinate garantării depozitelor persoanelor fizice s-au majorat, pe parcursul anului trecut, cu 20,5 la sută. De asemenea, numărul total al deponenţilor în sistemul bancar a înregistrat o creştere de 4,4 la sută, majorându-se şi numărul deponenţilor depozitele cărora sunt garantate cu 5,3 la sută.
“În 2017, activitatea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar a fost orientată spre consolidarea poziţiilor sale financiare, informarea publicului despre funcţionarea sistemului de garantare a depozitelor, plata depozitelor persoanelor fizice devenite indisponibile, precum şi perfecţionarea bazei normativ-juridice, având drept scop funcţionarea eficientă a sistemului public de garantare a depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar”, a menţionat Veronica Jurminschi, preşedinta Consiliului de Administraţie a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.
Potrivit raportorului, în scopul asigurării funcţionării eficiente şi dezvoltării continue a sistemului public de garantare a depozitelor în sistemul bancar, a fost elaborat Planul strategic de dezvoltare pentru anii 2017–2021. La elaborarea documentului s-a ţinut cont de recomandările echipei de experţi ai FMI.
Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar a fost constituit în 2004 pentru a garanta depozitele persoanelor fizice din băncile licenţiate de Banca Naţională a Moldovei. Depozitele persoanelor fizice în sistemul bancar au crescut din momentul creării Fondului de peste 10 ori, ajungând să constituie 39 miliarde 623,1 milioane de lei în 2017. Începând cu 2018, potrivit modificărilor legislative aprobate de Parlament, plafonul de garantare constituie 20 000 de lei.
Centrul Analitic Independent a lansat la începutul anului 2017 studiul “Cum putem reforma sistemul de garantare a depozitelor – soluţie pentru sporirea încrederii în sistemul bancar” în care se propunea majorarea graduală a plafonului maxim de garantare a depozitelor până la valoarea de cel puţin 120 000 de lei către anul 2020.
“Fondul de garantare a depozitelor trebuie să deţină un rol mult mai important în prevenirea crizelor şi menţinerea stabilităţii financiare, având posibilitatea de a interveni în cadrul unei bănci înainte ca aceasta să fie declarată falimentară”, sunt de părere experţii. Plafonul de garantare a depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar de 6000 lei, stabilit în anul 2010, înainte de criza bancară, a fost majorat în acest an la 20000 de lei pentru fiecare bancă.
“În ultimii zece ani, în Republica Moldova au fost lichidate şase bănci. Falimentarea băncilor există oriunde şi oricând, nu putem să ne ferim de aceastea. De aceea, protecţia deponenţilor devine un instrument esenţial în menţinerea stabilităţii financiare, atât individuale, cât şi colective, a sistemului în ansamblu”, menţiona economistul Dumitru Pîntea.
Potrivit acestuia, creşterea plafonului de garantare a depozitelor bancare este o măsură iminentă în vederea menţinerii încrederii în sectorul bancar. Criza bancară din anii 2014–2015 “a demonstrat incapacitatea mecanismului de garantare naţional de a se implica în salvarea celor trei bănci”. “Nu mai corespunde realităţilor modelul actual de cotizare care se bazează doar pe volumul depozitelor atrase şi nu ia în calcul nivelul de risc al băncilor”, mai spunea Pîntea.
El mai declară că reforma sistemului de garantare nu ţine doar de majorarea plafonului. “Dacă doar vom majora plafonul, nu vom soluţiona problema, poate chiar o vom agrava, pentru că vor fi create presiuni nejustificate asupra băncilor. Adevărata reformă trebuie să fie mult mai cuprinzătoare, trebuie să vizeze şi schimbări instituţionale în ceea ce priveşte Fondul de garantare a depozitelor bancare, care trebuie să joace un rol mai activ în prevenirea crizelor”, a menţionat Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup.
Băncile-membre plătesc contribuţii pe baza profilului lor de risc şi a altor factori. Sistemul de garantare acumulează contribuţiile într-un fond. Dacă o bancă intră în dificultate şi depozitele devin indisponibile, sistemele de garantare trebuie să fie în măsură să ramburseze depunătorii care deţin orice tip de depozit protejat în temeiul directivei.
Pentru a se asigura că toate sistemele de garantare din statele-membre îşi îndeplinesc îndatoririle, se execută teste de rezistenţă cel puţin o dată la fiecare trei ani.
Se solicită ca sistemele de garantare a depozitelor să aibă practici de guvernanţă solide şi transparente.
Cine este acoperit de sistemele de garantare a depozitelor? Conform normelor, toţi depunătorii, fie că sunt persoane fizice sau societăţi, beneficiază de protecţia depozitelor lor până la un cuantum de 100 000 euro pentru fiecare bancă, din partea sistemului de garantare din care banca lor face parte.
Printre alte depozite protejate se numără: sistemele de pensii ale întreprinderilor mici şi mijlocii, depozitele autorităţilor publice cu bugete mai mici de 500 000 euro, depozitele de peste 100 000 euro pentru anumite scopuri locative şi sociale.
Sistemele de garantare sunt, de asemenea, capabile să finanţeze rezoluţia băncilor (în conformitate cu normele UE privind redresarea şi rezoluţia bancară) şi – în condiţii stricte – să prevină intrarea unei bănci în dificultate.
Începând cu a doua jumătate a anului 2015, deponenţii sunt rambursaţi în termen de maximum 20 de zile. Acest termen va fi redus treptat la 7 zile lucrătoare, până în 2024.
La cererea depunătorului, o sumă de urgenţă poate fi disponibilizată mai devreme dacă un sistem de garantare a depozitelor nu este în măsură să ramburseze depunătorii în termenul de 7 zile, pe parcursul perioadei de tranziţie care se încheie la 31 decembrie 2023.
Cine finanţează sistemele de garantare a depozitelor? Fondurile pentru sistemele de garantare a depozitelor provin din sectorul bancar. Cuantumul plăţii este parţial determinat de profilul de risc al băncii: cu cât sunt mai mari riscurile la care se expune banca, cu atât este mai mare contribuţia pe care banca trebuie să o plătească către fond.
Vlad Bercu
