Lansarea unei afaceri, oricât de mică ar fi, presupune anumite riscuri, mai ales dacă nu ai cunoştinţele necesare şi nu dispui de surse financiare. De multe ori, însă, şi cei cu experienţă şi bani “o dau în bară”, dacă nu demonstrează curaj şi perseverenţă. În acelaşi timp, există o mulţime de exemple, când oamenii reuşesc să dezvolte şi să pună pe picioare, în pofida tuturor greutăţilor, mici afaceri la ei în sat, care le asigură un venit stabil şi un trai decent. În acest număr al ziarului ne-am propus să continuăm subiectul afacerilor lansate în zona rurală şi să vă prezentăm cum sunt îndrumaţi pe calea business-ului doritorii de a dezvolta afaceri la sate, în cadrul activităţilor derulate de Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI).
Gheorghe Sterpu, din localitatea Zaim, raionul Căuşeni, are o mică afacere de familie de creştere a materialului săditor şi a viţei de vie. Puieţii sunt de soiuri locale şi europene. Gheorghe Sterpu, în special, creşte pomi fructiferi de măr, păr, vişin, cireş, piersic şi cais care, cel mai des, sunt procuraţi de agricultori pentru înfiinţarea livezilor.
“Vindem atât pomii, cât şi butaşii de vie pe piaţa internă, însă, cea mai mare cantitate a acestora este comercializată, totuşi, în Ucraina. Vânzările oscilează între 20 de mii şi 60 de mii de pomi pe an, în funcţie de cerere. Preţul unui puiet de doi ani variază între 20-25 de lei, iar al unui butaş de viţă de vie de un an – de 15 lei, însă se ridică până la 80 de lei, dacă e vorba de un soi nou european”, spune Gheorghe Sterpu.
La început de cale este şi Sergiu Iordati din Pârliţa, raionul Ungheni, care a iniţiat şi dezvoltă o afacere de creştere a puilor broiler. “Am început afacerea anul trecut cu o investiţie de aproape 14 mii de lei, din care am cumpărat două mii de capete de pui. Puii sunt de import, îi cumpărăm de o zi şi îi creştem timp de 45 de zile, după care îi sacrificăm şi vindem carnea în localităţile din apropiere la preţul de 29-30 lei pentru un kilogram”, a precizat Sergiu Iordati.
În spaţiul rural, condiţiile de dezvoltare a afacerilor sunt mult mai dure, iar mediul de afaceri este unul neatractiv. De această părere este Liviu Andriuţa, Business Consulting Institute (BSI), expert al Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI).
Potrivit lui, interes pentru dezvoltarea afacerilor în mediul rural întotdeauna a existat şi continuă să existe, deoarece nu sunt exploatate pe deplin nici resursele de afaceri şi nici cererea de servicii. “Cea mai mare problemă, care este comună pentru toţi întreprinzătorii de la sate, este lipsa investiţiilor, finanţelor proprii sau a creditelor preferenţiale pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor de producere, a materiei prime ş.a. Tocmai de aceea, principala condiţie pentru a înviora businessul rural este simplificarea accesului la resursele financiare ieftine, fapt care ar facilita investiţiile în sate”.
Acest lucru este confirmat şi de către Gheorghe Sterpu din Zaim care susţine că cea mai mare problemă pentru micii antreprenori de la sat este lipsa surselor financiare. “Fără bani, nu poţi face nimic. La fel, este resimţită şi lipsa tehnicii agricole. Eu, personal, deţin un motocultivator agricol care este vechi. Fac faţă cu greu lucrărilor agricole de prelucrare a pământului pe care îl deţin”, afirmă antreprenorul de la Zaim.
Sergiu Iordati din Pârliţa crede că cea mai mare problemă în derularea afacerii în mediul rural este frica. “Oamenii de la ţară se tem să rişte cu banii pe care-i deţin, pentru că nu sunt siguri că vor avea unde să-şi vândă marfa şi nu au încredere că regulile de joc nu se vor schimba peste noapte”, crede antreprenorul.
Liviu Andriuţa afirmă că o altă problemă, menţionată des de întreprinzătorii din zona rurală, sunt controalele din partea Serviciului fiscal şi a organelor de control de stat, ceea ce-i face pe antreprenori să fie mai reticenţi faţă de lansarea unei afaceri proprii sau legalizarea uneia deja existente.
„Un impediment serios în derularea afacerilor îl reprezintă şi accesul la informaţiile despre proiectele de susţinere a IMM-urilor, finanţări, programele de subvenţionare. Populaţia rurală este puţin informată despre proiectele de asistenţă privind dezvoltarea unei afaceri. Este necesar ca la etapa de lansare a proiectelor să se acorde o atenţie mai sporită campaniei de promovare şi vizibilitate”, crede Andriuţa.
„Majoritatea proiectelor presupun unele condiţii de calificare pe care puţini doritori pot să le întrunească, cum ar fi mărimea contribuţiei beneficiarului, experienţa anterioară, prezentarea de documente justificative etc. Din această cauză, numărul proiectelor cu alocare de granturi pentru dezvoltarea afacerilor este extrem de mic”, spune Andriuţa.
Potrivit lui, doritorii de a iniţia sau a extinde o afacere din 30 de localităţi au participat pe parcursul lunilor noiembrie-decembrie 2014 la o serie de instruiri în cadrul cărora au beneficiat de asistenţă consultativă şi mentorat în scrierea planurilor de afaceri. Astfel, până la sfârşitul anului 2015, cel puţin 35 de întreprinderi mici din satele Moldovei vor beneficia de asistenţă financiară nerambursabilă în sumă de 5 mii USD, bani ce urmează a fi folosiţi pentru iniţierea afacerii sau dezvoltarea unui business deja existent. Instruirile practice şi asistenţa financiară sunt oferite de PCDLI cu suportul PNUD şi UN Women, precum şi cu susţinerea financiară a Guvernului Danemarcei.
“Programul de granturi a fost deschis tuturor doritorilor din localităţile-ţintă ale PCDLI. După cum o spuneam şi în campania de informare, singurul lucru pe care trebuie să-l aibă participanţii la instruiri este dorinţa de a deveni antreprenor”, spune Liviu Andriuţa.
În cadrul sesiunilor de instruire, doritorii de a dezvolta afaceri la sate au acumulat cunoştinţe în domeniul antreprenoriatului şi gestionării antreprenoriale; au însuşit deprinderi practice privind iniţierea activităţilor de antreprenoriat; au fost informaţi despre prevederile legislaţiei naţionale privind desfăşurarea activităţilor de antreprenoriat şi au primit recomandări individualizate practice privind derularea cu succes a ideilor de afaceri.
Consultantul PCDLI spune că este evident că miza cea mare pentru majoritatea participanţilor la proiect o reprezintă grantul oferit în valoare de 5 mii USD. “Spre deosebire de celelalte proiecte lansate privind susţinerea antreprenoriatului din localităţile rurale, de data aceasta PCDLI vine cu acordarea de granturi nerambursabile, ceea ce reprezenta o motivaţie decisivă pentru doritorii de a lansa o afacere”, susţine Andriuţa.
Continuând ideea susţinerii pe care o oferă PCDLI, Liviu Andriuţa este de părere că condiţiile de calificare pentru a beneficia de grant, de asemenea, sunt simple, fapt care a trezit un interes sporit printre antreprenori. Fondul total de granturi al acestui proiect este mult prea mic comparativ cu numărul mare de solicitanţi interesaţi în deschiderea/dezvoltarea unei afaceri în mediul rural.
“Aceasta reprezintă un indicator care bucură: oamenii sunt activi şi dornici de a dezvolta afaceri în sate. Or, asta este principala condiţie a dezvoltării unei localităţi”, spune Andriuţa.
Aceeaşi sursă a precizat că persoanele interesate de dezvoltarea unei afaceri în mediul rural sunt de toate vârstele, însă cei mai activi sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 24-35 ani. Majoritatea participanţilor la proiect au studii medii şi superioare, iar aproximativ 60 la sută sunt femei. Printre aplicanţii la proiect sunt reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, cum ar fi: romi, găgăuzi, bulgari, ucraineni şi ruşi. Majoritatea cererilor vizează lansarea unei afaceri noi. După tipurile de afaceri, pe primul loc este agricultura şi zootehnia, care sunt urmate de sfera serviciilor şi comerţ.
Întrebat care au fost cele mai reuşite idei şi planuri de afaceri prezentate, consultantul PCDLI a precizat că a remarcat planuri de afaceri reuşite practic în toate domeniile. “Majoritatea ideilor de afaceri sunt bune şi merită a fi susţinute. Chiar dacă ele sunt bine cunoscute, aceste afaceri lipsesc cu desăvârşire în localităţile rurale. Printre cele mai reuşite planuri de afaceri sunt cele ce vizează agricultura, zootehnia şi serviciile. Am rămas profund impresionaţi de ideile de business precum: cultivarea plantaţiilor de cătină albă, cultivarea plantaţiei de paulownia, creşterea fazanilor, creşterea prepeliţelor, creşterea iepurilor”.
După ce a participat la instruirile organizate de PCDLI, Gheorghe Sterpu din Zaim a decis să-şi extindă afacerea şi să majoreze plantaţia destinată creşterii butaşilor de viţă de vie. În prezent, butaşii de viţă de vie sunt crescuţi pe o suprafaţă de 20 de ari, iar pomii fructiferi – pe 70 de ari. Pe lângă acestea, mai deţine în proprietate un teren de 8 hectare, pe care planifică să planteze o livadă de alun.
Antreprenorul din Pârliţa spune că pentru afacerea cu pui închiriază o clădire în afara satului în care a creat condiţii speciale de creştere şi întreţinere a puilor. “Chiar dacă încăperea nu este mare, sperăm să găsim soluţii ca să ne extindem afacerea. Deocamdată, cele mai mari cheltuieli pe care le avem ţin de procurarea furajelor, care este foarte important să fie de calitate. Sperăm să beneficiem de grantul nerambursabil de 5 mii dolari pentru a pune pe roate afacerea”, spune Sergiu Iordati.
Andriuţa afirmă că mediul de afaceri din zona rurală este subdezvoltat şi neatractiv. Acesta depinde în mare măsură de suportul financiar venit din proiectele de dezvoltare. “În cazul în care în următorii trei ani vor fi lansate mai multe proiecte şi programe cu finanţări nerambursabile, mediul de afaceri din zona rurală va cunoaşte o dezvoltare şi o creştere semnificativă. Acest fapt va contribui la stoparea migraţiei şi va determina întoarcerea acasă a celor plecaţi la muncă peste hotare”, este de părere Andriuţa.
Lilia Alcază
