Brand, marcă comercială, design industrial, indicaţie geografică – acestea sunt câteva elemente de identificare a unui produs, dar şi instrumente de majorare a profitului pentru antreprenorii ce le utilizează. Dreptul de a folosi aceste active intelectuale poate fi protejat prin intermediul proprietăţii intelectuale (PI). Instituţia care acordă protecţia şi oferă drepturile exclusive de utilizare în Republica Moldova este Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Recent, AGEPI, cu susţinerea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, a organizat un seminar de informare pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) cu referire la rolul şi beneficiile PI. Ion Ţîganaş, vicedirector general al AGEPI, ne-a acordat un interviu, referindu-se la paşii necesari pentru a înregistra un design sau o marcă, la taxele pentru aceste servicii, dar şi la beneficiile proprietăţii intelectuale.
– Care a fost mesajul transmis în cadrul seminarului şi de ce a fost nevoie de organizarea unei instruiri în acest domeniu?
– Această idee era discutată în cadrul AGEPI de mai mult timp, iar seminarul nu a fost prima acţiune de acest gen. Am mai organizat seminare, la nivel mai restrâns, în afara Chişinăului, împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie. Am primit semnale de la reprezentanţii Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) care susţineau că duc lipsă de informaţii în privinţa protejării drepturilor de proprietate intelectuală (PI), dar şi beneficiile care pot fi aduse în urma utilizării instrumentelor de PI. Astfel, au fost invitate patru grupuri de actori: membri ai administraţiei publice centrale, reprezentată în mod special de Ministerul Economiei, care este direct implicat în procesul de susţinere a IMM, inclusiv prin intermediul instrumentelor inovaţionale, care pot veni cu politici de implementare; cel de-al doilea grup de invitaţi au fost membrii incubatoarelor de afaceri; dar şi reprezentanţi ai parcurilor ştiinţifice; iar cel mai mare grup l-a reprezentat businessul mic şi mijlociu cu antreprenori atât din Chişinău, cât şi din centrele raionale. Aşa cum spuneam mai sus, scopul de bază al seminarului a fost să-i informăm pe reprezentanţii micului business. În acest scop am elaborat un ghid pentru IMM. Aici se găseşte informaţia succintă, simplificată şi pe înţelesul tuturor, fără teorii, dar cu exemple concrete, inclusiv cu strategii ce pot fi implementate. Sunt explicaţi paşii pe care ar trebui să-i facă pentru a-şi înregistra drepturile de proprietate intelectuală şi cum ar putea acestea contribui la sporirea profitului antreprenorilor.
– Ce beneficii aduc drepturile de proprietate intelectuală?
– Despre beneficii există şi polemici. În cadrul seminarului un antreprenor a spus că nu simte necesitatea de a utiliza instrumentele de proprietate intelectuală. Şi eu îi dau dreptate pentru că are o întreprindere mică ce oferă servicii şi, în aşa condiţii, într-adevăr nu are nevoie. Dar din moment ce va apărea concurenţa pe piaţa din Republica Moldova, antreprenorii vor începe să se gândească la instrumente prin care ar putea să se diferenţieze de ceilalţi şi aici proprietatea intelectuală i-ar putea ajuta. În Occident, în special pe timp de criză, oricât de straniu ar părea, antreprenorii apelează la instrumentele de proprietate intelectuală, investiţiile în protecţia drepturilor de PI cresc pentru că au înţeles că doar astfel îşi pot asigura drepturile de utilizator unic al unui design industrial sau al unei mărci. Pe de altă parte, este o posibilitate de a-şi dezvolta afacerea. De exemplu, pe piaţa R. Moldova există 100 de antreprenori care se ocupă cu producerea vinului. Toţi au un profit de care sunt mulţumiţi. Însă, la un moment dat se va ajunge la o etapă când unii dintre ei vor dori să fie mai originali şi mai vizibili în rândul consumatorilor şi chiar să-şi crească profitul. Cu ajutorul PI ei pot face acest lucru. Vă dau un exemplu. Conform studiilor internaţionale, cu ajutorul indicaţiei geografice, un obiect al PI, producătorii devin mai uşor de recunoscut pe piaţă, în plus, au posibilitatea să fie recunoscuţi în afara ţării pentru că se investeşte în promovarea acestei aplicaţii, iar profitul, în urma utilizării indicaţiei geografice, poate fi mărit cu 10%. Depinde de ei dacă vor vrea să înţeleagă şi să accepte beneficiile aduse de acest instrument. Totodată şi consumatorul va avea de câştigat pentru că va fi sigur de calitatea produsului ştiind că există o instituţie abilitată care va controla calitatea produsului din acea zonă geografică recunoscută şi luată drept reper de prestigiu.
Un alt exemplu ar fi introducerea inovaţiilor. Aduc un caz care poate fi relevant şi pentru Republica Moldova. Compania SONY din Japonia, când a apărut pe piaţă după război, avea doar 10 angajaţi. Administratorii companiei au înţeles că fără investiţii în tehnologii inovaţionale nu se vor putea diferenţia de concurenţii lor. De aceea au investit în invenţii şi şi-au brevetat drepturile astfel că toată lumea cunoaşte ce înseamnă brandul SONY. Apoi alte instrumente în care antreprenorii ar trebui să investească sunt mărcile şi designul produselor pentru că utilizând aceste instrumente, devin mai cunoscuţi pe piaţă. Iar un produs este mai uşor recunoscut pe raftul magazinului de un consumator după forma exterioară, după numele utilizat, după indicaţia geografică, fiind nişte instrumente ce pun în evidenţă un anumit produs. Noi nicidecum nu vrem să obligăm producătorii să utilizeze aceste instrumente de PI, ci doar să-i informăm despre aceste posibilităţi, ca ei să afle cât sunt de utilizate în Occident.
– Care este primul pas pentru identificarea PI?
– Orice solicitant poate utiliza câteva forme de comunicare cu AGEPI. Cea mai utilizată în prezent este hârtia, adică descărcarea formularului de pe internet şi completarea acestuia, după care este depus, împreună cu restul actelor solicitate la ghişeul AGEPI unde se achită şi taxa. A doua posibilitate este depunerea cererii prin fax pentru a rezerva un număr de înregistrare, pentru că este important să fii primul. O a treia posibilitate, cea mai avantajoasă, este cea on-line. Şi o alta ar fi depunerea actelor necesare prin poştă.
– Din totalul IMM existente, câte şi-au înregistrat mărcile sau designul industrial?
– Nu avem date statistice, dar procentul este unul foarte mic. Însă am observat că dacă acum câţiva ani, antreprenorii îşi înregistrau drepturile la AGEPI după 2-3 ani de activitate pe piaţă, în prezent există o tendinţă de protejare a drepturilor înainte de înregistrarea întreprinderii sau în primele luni de activitate. Aceasta este o tendinţă împrumutată din occident pentru a exclude riscul de a li se fura ideea.
– Numărul mic de întreprinderi care îşi înregistrează drepturile la AGEPI este o urmare a lipsei de informaţie sau antreprenorii consideră asemenea servicii costisitoare?
– Să vorbim despre politicile Guvernului în acest sens. În Occident, costurile pentru brevetarea sau înregistrarea mărcilor sunt extrem de mari. De exemplu, în Marea Britanie costurile pentru brevetarea unei invenţii se ridică la 20 mii de lire sterline. Pentru înregistrarea unei mărci, costurile depăşesc 4 mii de lire sterline. La noi, taxele de înregistrare sunt mult mai mici. Şi înţelegând importanţa micului business care constituie 96% din întreprinderile din ţară, înţelegând lipsa de posibilităţi, inclusiv financiare, am oferit facilităţi care nu se găsesc nicăieri în regiune. Vorbim aici de facilităţi cu o reducere de 50% din toate taxele la înregistrarea mărcilor. Pentru brevetarea unei invenţii costurile sunt de doar 15% din toată taxa, pentru înregistrarea unui design se vor plăti doar 35% din cost. Sunt aspecte preferenţiale pentru IMM. Posibil că nu toţi ştiu de existenţa acestor facilităţi. De aceea, ne-am propus să informăm reprezentanţii IMM. Dacă ar fi să vorbim de costul concret, atunci pentru înregistrarea unei mărci, pentru o singură clasă, pe un termen de 10 ani, costurile finale ar ajunge la 500 de euro. După care există posibilitatea de a fi reînnoită. Pentru mediul de afaceri, această taxă de 500 de euro va fi redusă în jumătate, adică antreprenorii vor plăti doar 250 de euro din costul total, care se achită pe etape. O altă facilitare ar fi înregistrarea designului industrial. Aici costurile nu depăşesc 50 de euro pentru IMM. Mai mult de atât, aceasta este taxa pentru 100 de modele. De exemplu, un antreprenor vrea să înregistreze un scaun. Acesta poate înregistra 100 de modele de scaune sau fotolii cu o singură taxă de 50 de euro. În alte ţări este solicitată câte o cerere de înregistrare şi o taxă pentru fiecare din cele 100 modele. După ce se depunde cererea de înregistrare, urmează procesul de verificare a produsului pentru a ne asigura că nu este deţinut deja de altcineva.
– Este dificil acest proces de verificare? Are AGEPI suficiente resurse umane şi financiare?
– Toate aceste taxe plătite pentru înregistrare de către solicitanţi sunt investite anume în experţii calificaţi care verifică solicitările. Al doilea factor important este investirea în tehnologii informaţionale, în mod special în baza de date. Şi asta pentru că în lume sunt milioane de mărci sau designuri. De aceea, AGEPI dispune de bazele de date internaţionale. Mai mult ca atât, am făcut încă un pas spre mediul de afaceri şi am făcut public accesul către aceste baze de date, astfel că înainte de a depune o cerere de înregistrare, se poate verifica dacă deja există o anumită marcă sau design pe care vrea să le înregistreze. Astfel, solicitanţii economisesc timp şi bani şi pot aprecia riscurile şi posibilităţile.
– Cum se procedează în cazul în care te pomeneşti că marca sau designul gândite pentru produsul tău, sunt ”împrumutate” de altcineva?
– Una din variante este acţionarea în judecată pentru a demonstra acest fapt, dar este un proces de durată, destul de anevoios şi costisitor. O altă posibilitate este să se investească într-o altă marcă, un alt design, ceea ce iarăşi presupune costuri ridicate. Deci, cea mai bună metodă este să-ţi protejezi drepturile de utilizare din timp, pentru că investiţiile făcute sunt mai mici decât pierderile.
– Povestiţi-ne despre posibilitatea de înregistrare on-line.
– AGEPI a investit în ultimii doi ani într-un soft care permite depunerea cererilor de înregistrare on-line astfel încât orice solicitant poate efectua toate procedurile de depunere a cererii şi de achitare a taxelor din birou, de la propriul computer, prin intermediul internetului. Taxa poate fi achitată prin intermediul cardului prin internet, fără a se deplasa la AGEPI, iar certificatul îl va primi ulterior prin poştă, astfel că oamenii de afaceri nu mai sunt nevoiţi să se deplaseze din birou pentru asta, economisind timp. Sistemul respectiv va fi funcţional din 1 decembrie 2012. În plus, AGEPI va fi prima instituţie care va oferi serviciul de semnătură electronică.
– Dacă sunt cetăţean al R. Moldova dar activez în afara ţării, pot apela la serviciile AGEPI?
– Desigur. Chiar am abordat în cadrul seminarului subiectul cum ar trebui să se comporte antreprenorii pe pieţele străine, unde există o cultură juridică înaltă, cu reguli foarte clare. Doar printr-o cerere depusă la AGEPI, poţi să-ţi protejezi drepturile în altă ţară, dar taxa ce trebuie achitată va fi cea prevăzută de statul în care ai afacerea. Astfel, AGEPI intermediază procedurile pentru a simplifica procesul de protejare a drepturilor.
Cristina MIRON
